A fost sau nu a fost

---

Toată lumea discută despre ce a spus judecătorul în Dosarul nr. 42195/299/2009. Recunosc că eu nu m-am prins dacă domnul Băsescu a lovit sau nu a lovit copilul. Cât a primit domnul Patriciu amendă nu prea mă interesează, dar dacă instanţa spune că domnul preşedinte Băsescu a lovit totuşi copilul, asta înseamnă că domnia sa a jurat fals, că domnul Funeriu poate să-şi bage pixul care a lucrat pentru un câştigător al premiului Nobel în... buzunar şi, în general, că politica este totuşi o fată cu poalele spre creştetul capului. Pentru România şi binele românilor sper că nu se va releva faptul că preşedintele a minţit...

Iată Motivarea.

Dosar nr. 42195/299/2009
R O M Â N I A
JUDECĂTORIA SECTORUL 1 BUCUREŞTI

Sentinţa Civilă nr. 17975/2011
Şedinţa publică de la 19 Octombrie 2011
Instanţa constituita din:
PREŞEDINTE: V. G.
GREFIER: D. A.

Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe reclamantul TRAIAN BĂSESCU si pe pârâtul DAN COSTACHE PATRICIU, având ca obiect raspundere civila delictuala şi cheltuieli de judecată.
Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din data de 12.10.2011, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la aceea dată - care face parte integrantă din prezenta hotărâre - şi când instanţa a amânat pronunţarea la data de 19.10.2011.
INSTANŢA

Deliberând asupra cauzei de faţă constată:

I. PROCEDURA
A. Cererea de chemare în judecată
1. Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti la data de 02.12.2009 sub număr de dosar 42195/299/2009, reclamantul TRAIAN BĂSESCU a chemat în judecată pe parâţii DAN COSTACHE PATRICIU şi S.C. BEST MEDIA PRESS S.R.L. (editorul ziarului „Gardianul”) solicitând instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa să dispună:
- obligarea pârâţilor, în solidar, la plata sumei de 1 ron cu titlu de despăgubiri civile pentru prejudiciul moral constând în vătămarea dreptului la onoare şi reputaţie, produs prin acuzaţiile pârâţilor cu privire la presupuse acte de violenţă pe care le-ar fi săvârşit asupra unui copil;
- obligarea pârâţilor să asigure, pe propria cheltuială, publicarea hotărârii judecătoreşti pronunţată în prezenta cauză în două numere consecutive a trei cotidiene cu acoperire naţională;
- obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată.
2. În motivare, s-a arătat în esenţă că, în cadrul emisiunii „Ora de foc” difuzată de postul de televiziune Realitatea TV, în seara zilei de 25 noiembrie 2009, pârâtul Dan Costache Patriciu a afirmat următoarele: „Am fost împotriva asocierii cu PD, acest partid populist condus de un comunist şi în 2004. De altfel, împotriva lui Traian Băsescu am şi o chestiune personală. În campania electorală din 2004, la Ploieşti, l-am văzut dând un pumn unui copil, care din greşeală strigase: Trăiască Iliescu! L-am văzut cu ochii mei.” S-a arătat apoi că afirmaţia pârâtului a anticipat difuzarea, în ziua următoare, în cadrul ediţiei on line a ziarului „Gardianul”, a unei înregistrări video a scenei în care reclamantul ar fi lovit un copil şi că ulterior, pârâtul a afirmat că reclamantul l-ar fi lovit chiar de două ori pe copil: prima dată în plex, apoi peste faţă, imaginile difuzate de ziarul „Gardianul” surprinzând doar a doua lovitură.
3. S-a învederat că incidentul la care a făcut referire pârâtul, s-ar fi produs cu prilejul campaniei electorale din 2004 şi că faptele pârâţilor dovedesc modul concertat în care aceştia au acţionat pentru discreditarea imaginii reclamantului, cu scopul de a compromite şansele acestuia în turul al doilea de scrutin al alegerilor prezidenţiale. Astfel, cotidianul „Gardianul” a publicat imagini trucate, cu rea-voinţă, pentru a susţine afirmaţiile pârâtului din ziua precedentă, iar toate mijloacele de informare – atât scrise, cât şi audio-vizuale, interne şi internaţionale – au preluat afirmaţiile şi imaginile incriminatoare.
4. Reclamantul a susţinut că faptele pârâţilor întrunesc toate condiţiile pentru angajarea răspunderii civile delictuale prevăzute de art. 998-999 din Codul civil, reprezentând încălcări grave ale normelor juridice relevante, precum şi ale normelor de convieţuire socială - în măsura în care reprezintă o continuare a prevederilor legale şi conturează însuşi conţinutul, limitele şi modul de exercitare a drepturilor subiective recunoscute de lege. S-a arătat că principiul de drept obiectiv încălcat este acela că nimănui nu-i este permis să aducă atingere prin fapta sa, drepturilor subiective ale altor persoane şi că în speţă, au fost încălcate normele privind ocrotirea dreptului reclamantului la onoare şi la reputaţie, privind dreptul la viaţă privată, precum şi normele relative la limitele libertăţii de exprimare.
5. Reclamantul a arătat că prejudiciul suferit constă în lezarea dreptului personal nepatrimonial la onoare şi reputaţie şi în valorificarea imaginii negative create în rândul opiniei publice de către contracandidatul său în alegerile prezidenţiale. Impactul faptelor ilicite trebuie apreciat în primul rând ţinându-se cont de momentul ales de pârâţi pentru lansarea acuzaţiilor (începerea oficială a campaniei pentru cel de-al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale, după validarea de către Curtea Constituţională a României, a rezultatelor din primul tur), de intenţia acestora (s-a încercat deturnarea interesului opiniei publice către acest subiect, cu impact major în mass media) precum şi de amploarea impactului (toate cotidianele şi televiziunile din România, dar şi presa internaţională, alocându-i ample articole şi comentarii).
6. S-a susţinut că vinovăţia pârâţilor rezultă din săvârşirea faptelor ilicite descrise mai sus, cu intentie premeditată, având în permanenţă reprezentarea gravităţii acuzaţiilor şi urmărind producerea unor prejudicii majore ale demnităţii reclamantului. Acuzaţiile ce i-au fost aduse, în flagrantă contradicţie cu realitatea faptică, au fost lansate de dl. Dan Costache Patriciu, reprezentantul unuia dintre partidele care au susţinut pe contracandidatul său, urmărindu-se prin mijloace ilegale să se împiedice câştigarea alegerilor prezidenţiale de către o persoană faţă de care şi-a manifestat constant aversiunea.
7. Reclamantul a mai arătat că, potrivit art. 10 alin. (2) din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi art. 30 alin. (6) din Constituţia României, protejarea dreptului la demnitate şi a dreptului la propria imagine al altor persoane, constituie o limită a libertăţii de exprimare.
8. În drept, acţiunea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 998 C. Civ., ale art. 1 alin. (3) şi ale art. 30 alin. (6) din Constituţia României, ale art. 8 alin. (l) şi ale art. 10 alin. (2) din Convenţia europeană a drepturilor omului, precum şi cele ale art. 54 din Decretul nr. 31/1954 privitor la persoanele fizice şi persoanele juridice.
B. Întâmpinare
9. Pârâtul Dan Costache Patriciu a depus întâmpinare prin serviciul de registratură al instanţei, prin care a solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată, nefiind întrunite, cu privire la faptele imputate, condiţiile răspunderii civile delictuale.
10. În motivare s-a arătat că reclamantul nu a individualizat, în concret, dreptul subiectiv presupus încălcat şi că prin acţiunea de faţă, încearcă cenzurarea în fapt, a dreptului său la libera exprimare a opiniilor.
11.Cu referire la presupusa „trucare” a filmului dat publicităţii, s-a subliniat că, din modul de redactare a acţiunii, nu rezulta în ce ar consta actele sau faptele concrete pe care le-ar fi săvârşit pârâtul, reclamantul înţelegând să îşi argumenteze susţinerile prin simple constatări personale nedovedite, care nu au corespondent în realitatea obiectivă. Afirmaţia făcută de către reclamant în sensul că s-ar fi „dovedit” ulterior că imaginile au fost trucate se referă, în realitate, la o conferinţă de presă susţinută de către acesta, prin care a declarat că o expertiza pe care ar fi comandat-o a demonstrat că filmul a fost alterat din punct de vedere tehnic, în condiţiile în care, în dezbaterea publică pe marginea subiectului (a se vedea articolul de presă disponibil la adresa http://www.jurnalul.ro/stire-alegeri-2009/juramant-stramb-filmul-nu-i-trucat-basescu-a-lovit-copilul - 529430. html, ataşat în fotocopie), s-a pus problema unor impedimente de ordin tehnic, ţinând de modificarea materialului audiovizual în scopul adaptării şi difuzării pe diferite suporturi media. Rezultatul analizei filmului a fost, în realitate, un aviz tehnic din care „reieşea un lucru ştiut de toată lumea: că filmul era o copie după copie”. S-a arătat că, în fapt, Institutul Naţional de Exprtize Criminalistice (INEC) nu a facut o expertiză a filmului, ci exclusiv o analiză tehnică şi că articolul de presă indicat reţine, în opinia sa, în mod pertinent, faptul că „în plus, şi cei care au copiat filmul pe CD şi l-au dus la INEC puteau foarte bine să intervină pe el şi să-l modifice” .
12. Pârâtul a mai arătat că susţinerile reclamantului cu privire la acţiunea concertată a ambilor pârâţi este eronată şi nedovedită, cu atât mai mult cu cât nu are cunoştinţe tehnice sau vreo specializare care să îi permită să intervină asupra unor înregistrări video, precum şi că nu a colaborat cu pârâta Best Media Press SRL în niciun fel, cu atât mai puţin, în acţiuni de trucare, falsificare ori alterare, în orice alt mod, a unor înregistrări audio-vizuale care, ulterior, au fost difuzate de presă.
13. Pârâtul a invocat apoi, jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, conform căreia „limitele criticii admisibile sunt mai largi în privinţa unui om politic care acţionează în calitatea sa de personaj public, decât în privinţa unui particular. Omul politic se expune, în mod inevitabil şi conştient, unui control atent al faptelor şi gesturilor sale, control ce se exercită atât de către ziarişti, cât şi de masa cetăţenilor”. Mai mult decât atât, „libertatea de expresie nu este aplicabilă numai acelor informaţii şi idei care sunt primite în mod favorabil de către public sau care sunt privite, in general, ca inofensive ori indiferente, ci şi acelor informaţii şi idei care au potenţialul de a şoca, deranja sau chiar jigni un anumit segment de public” (CEDO, Handyside vs. UK, cauza 5493/72).
14. S-a arătat că, în mod constant în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului s-a statuat că manifestarea libertatăţii de exprimare include, „cu privire la sfera politică şi a politicienilor, recurgerea la o doză de exagerare sau chiar provocare” (Lopes Gomes da Silva împotriva Portugaliei). Mai mult decât atât, instanţa europeană a arătat că într-un asemenea domeniu politic, invectivele politice se răsfrâng inevitabil pe plan personal. În acelaşi sens, Curtea a condamnat sancţionarea unui particular care a redactat şi publicat o declaraţie la adresa unui om politic, declaraţie ce conţinea cuvinte dure (Feldek împotriva Slovaciei).
15. În lumina acestor principii, pârâtul a arătat că acţiunea surprinsă de înregistrarea în care rec1amantul este redat lovind un copil a avut loc într-un loc public, la o manifestare publică cu caracter politic, reclamantul aflându-se la acea manifestare în calitate de om politic şi că afirmaţia sa îl priveşte pe reclamant în calitatea sa de om politic, în viaţa publică. S-a susţinut că exprimarea unor opinii cu privire la conduita publică a unui om politic nu poate fi privită, într-o societate democratică, în lumina dispoziţiilor constituţionale şi convenţionale aplicabile, precum şi a jurisprudenţei CEDO, altfel decât ca fiind legitimă.
16. Pârâtul a arătat apoi că reclamantul a avut o poziţie oscilantă faţă de fapta imputată, iniţial declarând: „Vă asigur că o să mă uit şi o să vă dau o explicaţie publică. Nu îmi aduc aminte de incident. Sunt destui care mă înjură pe unde mă duc. Probabil că mai eram cu cineva, nu eram singur. Nu ştiu dacă acel copil nu a vorbit urât femeii. Vedem despre ce e vorba. Voi da o explicaţie mâine” pentru ca, ulterior să îşi nuanţeze poziţia, afirmând că „A fost groaznic pentru că eu ştiam că l-am împins pe acel copil. [ ... ]”.
17. În drept, pârâtul şi-a întemeiat apărarea pe dispoziţiile art. 30 din Constituţie şi pe cele ale art. 10 CEDO.
18. Pârâtul a depus în susţinerea afirmaţiilor făcute extrase din articolele publicate în presa naţională.
C. Incidente procesuale:
19. În şedinţa publică din data de 22.09.2010, având în vedere că pârâţii Dan Costache Patriciu şi SC BEST MEDIA PRESS SRL – prin lichidator judiciar ISD INSOLVENCY SPRL au fost de acord cu modificarea acţinii după prima zi de înfăţişare, instanţa a luat act, în temeiul art. 132 alin.1 C.p.c., ca reclamantul îşi modifică acţiunea în sensul că solicită ca pârâţii să fie obligaţi conjunct, fiecare la plata sumei de 0,5 lei.
20. Prin încheierea de şedinţă de la acelaşi termen, la cererea părţilor, în temeiul art. 165 C.p.c., instanţa a dispus disjungerea capătului de cerere referitor la pârâta SC BEST MEDIA PRESS SRL – prin lichidator judiciar ISD INSOLVENCY SPRL, formându-se dosarul nr. 44089/299/2010. Prin încheiereea de şedinţă din data de 22.09.2010, pronunţată în acest ultim dosar, s-a dispus, suspenarea judecării cauzei, în temeiul art. 36 din Legea 85/2006, având în vedere că pe rolul Tribunalului Bucuresti se află dosarul nr. 47831/3/2008 avand ca obiect cererea de deschidere a procedurii de insolventa împotriva paratei SC BEST MEDIA PRESS SRL.
21. În şedinţa publică de la data de 26.01.2011, instanţa a pus în discuţie şi a respins ca fiind neîntemeiată excepţia de conexitate a prezentului dosar cu dosarul nr. 42457/299/2009 având ca obiect cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul DAN COSTACHE PATRICIU în contradictoriu cu pârâtul Traian Băsescu, pentru răspundere civilă delictuală.
D. Probe
22. În temeiul art. 167 alin.1 C.p.c., instanţa a încuviinţat administrarea probelor cu înscrisuri şi cu declaraţiile a doi martori pentru fiecare parte, considerându-le concludente, pertinente şi utile soluţionării cauzei.
23. Instanţa a respins proba cu interogatoriul reclamantului, apreciind că nu este utilă soluţionării dosarului, având în vedere că este de notorietate atitudinea reclamantului faţă de conţinutul declaraţiilor făcute de către pârât şi că, prin acţiune, se urmăreşte tragerea la răspundere a pârâtului.
24. Referitor la proba cu expertiza tehnică asupra casetei făcută publică pe pagina de internet a Ziarului „Gardianul”, solicitată de către reclamant, instanţa a respins-o ca nefiind pertinentă, întrucât ceea ce trebuie probat în cauză (după precizarea acţiunii de către reclamant şi disjungerea capătului de cerere privind pe pârâta-persoană juridică) constă doar în săvârşirea faptei ilicite imputate pârâtului Dan Costache Patriciu (respectiv, în caracterul ilicit al declaraţiilor făcute în cadrul emisiunii televizate din seara zilei de 25.11.2009). În plus, s-a reţinut că suportul factual al declaraţiilor făcute de pârât trebuie demonstrat de către acesta şi nu de către reclamant.
25. Din oficiu, în temeiul art. 129 alin.5C.p.c., instanţa a pus în discuţie şi apoi a încuviinţat administrarea probei cu înregistrarea video a emisiunii „Ora de foc” din data de 25.11.2009
26. Părţile au depus la dosar înscrisuri, respectiv extrase din articolele publicate în presa naţională şi internaţională şi s-au audiat martorii Constantin Felix Tătaru (pentru reclamant) şi Teodor Meleşcanu (pentru pârât), declaraţiile acestora fiind consemnate în scris şi ataşate la dosar. În şedinţa publică de la data de 06.04.2011, s-a procedat la vizionarea secvenţei conţinând afirmaţia pârâtului, făcută cu ocazia interviului acordat la data de 25.11.2009, în cadrul emisiunii „Ora de foc”, difuzată de postul de televiziune Realitatea TV. Pârâtul, prin avocat a arătat că nu are obiecţii faţă de înregistrarea video şi modalitatea de vizionare.
27. După administrarea acestor probe, apreciind că din dezbateri nu au rezultat cu claritate circumstanţele în care s-ar fi săvârşit fapta imputată reclamantului de către pârât, instanţa a pus în discuţie suplimentarea probatoriului cu efectuarea unei expertize a înregistrării video dată publicităţii pe pagina de internet a ziarului „Gardianul”, deşi anterior s-a pronunţat pe acest aspect.
28. Instanţa, având în vedere poziţia concordantă a părţilor asupra faptului că nu se poate pune la dispoziţie originalul acestei înregistrări video, pentru efectuarea unei expertizări concludente precum şi că, prin dezbaterile ce au avut loc în cauză până la acest moment, se confirmă acest aspect, a apreciat că proba cu expertiză nu este utilă cauzei.
29. Înainte de închiderea dezbaterilor în conformitate cu art. 150 C.p.c., instanţa a luat act că pârâtul a renunţat la audierea martorului Semcu Adrian şi că părţile nu au mai avut alte cereri şi probe de solicitat.
30. Având în vedere că pârâtul a depus după închiderea dezbaterilor, odată cu concluziile scrise, o înregistrare video pe suport DVD, ce nu a fost propusă, încuviinţată şi apoi administrată ca probă în condiţii de contradictorialitate şi nemijlocire, în conformitate cu prevederile art. 169 C.p.c., instanţa a dispus în temeiul art. 129 alin.5 coroborat cu art. 112, 115 şi 132 C.p.c, repunerea cauzei pe rol potrivit dispoziţiilor art. 151 C.P.C. pentru a se pune în discuţie administrarea probei cu înregistrarea emisiunii „Naşul” din data de 22.12.2009, difuzată de postul de televiziune B1TV.
31. După încuviinţarea acestei probe, s-a procedat la vizionarea înregistrării video depuse de pârât, în condiţii similare cu cele în care a fost vizionată înregistrarea emisiunii „Ora de foc”. Constatându-se că înregistrarea video cuprinde doar fragmente ale emisiunii „Naşul” din data de 22.12.2009 , difuzată de postul de televiziune B1TV – preluate şi redifuzate de postul de televiziune Realitatea TV, la cererea reclamantului s-a dispus vizionarea înregistrării video a emisiunii menţionate, fără intervenţia unui alt post de televiziune aspra conţinutului.
32. În şedinţa publică de la data de 12.10.2011, s-a procedat la vizionarea înregistrării video a emisiunii „Naşul” din data de 22.12.2009, difuzată de postul de televiziune B1TV, fişierul video şi transcrierea integrală a emisiunii fiind puse la dispoziţie de SC ALFA CONT SRL – societate ce furnizează servicii de monitorizare media din anul 1999. Materialul vizionat nu a fost contestat de niciuna dintre părţi.

II. SOLUŢIA INSTANŢEI
33. Cu titlu preliminar, instanţa reţine că, prin modificarea acţiunii şi disjungerea capătului de cerere privind pe pârâta SC BEST MEDIA PRESS SRL – prin lichidator judiciar ISD INSOLVENCY SPRL, obiectul prezentului dosar îl constituie tragerea la răspundere civilă delictuală a pârâtului DAN COSTACHE PATRICIU.
34. Fapta ilicită imputată acestuia constă în declaraţia făcută în cadrul emisiunii „Ora de foc”, difuzată de postul de televiziune Realitatea TV în seara zilei de 25 noiembrie 2009, în cadrul căreia pârâtul Dan Costache Patriciu a afirmat următoarele: „Am fost împotriva asocierii cu PD, acest partid populist condus de un comunist şi în 2004. De altfel, împotriva lui Traian Băsescu am şi o chestiune personală. În campania electorală din 2004, la Ploieşti, l-am văzut dând un pumn unui copil, care din greşeală strigase: Trăiască Iliescu! L-am văzut cu ochii mei.”
35. Deşi reclamantul s-a referit în acţiune şi la declaraţia ulterioară făcută de pârât, conform căreia reclamantul l-ar fi lovit chiar de două ori pe copil (prima dată în plex, apoi peste faţă), se are în vedere că trimiterea la această afirmaţie s-a făcut doar cu ocazia prezentării circumstanţelor de fapt în care s-a săvârşit fapta imputată. Din desfăşurarea procesului, respectiv din probele administrate şi din concluziile puse, rezultă că reclamantul nu a pus niciodată în discuţie tragerea la răspundere a pârâtului pentru declaraţia ulterioară datei de 25.11.2009.
36. Instanţa urmează să analizeze cererea formulată prin prisma temeiului de drept invocat de reclamant din dreptul naţional, respectiv răspunderea civilă delictuală, cât şi în temeiul dispoziţiilor art. 10 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, incident în speţă. Faţă de situaţia de fapt prezentată de reclamant în cererea introductivă şi faţă de petitul acţiunii, se apreciază că nu este relevantă, în cauză, analizarea faptei pârâtului din perspectiva reglementărilor ce ocrotesc dreptul la viaţă privată.
37. În conformitate cu disp. art.998 C.civ. “orice faptă a omului care cauzează altuia un prejudiciu, obligă pe acela din a cărui greşeală s-a ocazionat a-l repara”, iar conform art.999 C.civ. “omul este responsabil nu numai pentru prejudiciul ce a cauzat prin fapta sa, dar şi de acela ce a cauzat prin neglijenţa sau imprudenţa sa”. Din aceste prevederi legale rezultă că, pentru angajarea răspunderii civile delictuale, se cer a fi întrunite cumulativ următoarele condiţii: existenţa unui prejudiciu, a unei fapte ilicite, a unui raport de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciu, precum şi a vinovăţiei persoanei cu capacitate civilă delictuală, ce a determinat prejudiciului.
38. Prejudiciul, ca element esenţial al răspunderii civile delictuale, constă în rezultatul (efectul) negativ suferit de o anumită persoană, ca urmare a faptei ilicite săvârşită de o altă persoană (în cazul nostru).
39. Din înscrisurile depuse la dosar, respectiv din extrasele din articolele publicate în presa naţională şi internaţională, rezultă cu certitudine că afirmaţia pârâtului a avut un impact foarte mare asupra mijloacelor de informare şi implicit, asupra publicului. Chiar dacă nu se pot disocia în mod clar efectele declaraţiei pârâtului, de reacţiile produse de înregistrarea publicată pe pagina de internet a Ziarului „Gardianul”, este evident că afirmaţia acestuia a contribuit la dezbaterea publică ce a urmat.
40. Deşi reclamantul a câştigat ulterior alegerile prezidenţiale din anul 2009, având în vedere intensitatea, frecvenţa, persistenţa în timp şi conţinutul dezbaterilor cauzate de această declaraţie, instanţa apreciază că s-a produs o vătămare a dreptului reclamantului la onoare şi reputaţie. Trebuie însă stabilit dacă această atingere adusă unui drept nepatrimonial al reclamantului este justificată şi dacă a fost cauzată prin exercitarea liberăţii de exprimare, în limitele stabilite de reglementările incidente.
41. Prin urmare, instanţa va analiza caracterul ilicit al faptei săvârşite de pârât, respectiv dacă s-a săvârşit o faptă materializată în realitatea obiectivă şi apoi, dacă această faptă are un caracter illicit.
42. Referitor la primul aspect, instanţa reţine că pârâtul a recunoscut săvârşirea faptei, respectiv că a afirmat despre reclamant în cadulul emisiunii „Ora de foc”, difuzată de postul de televiziune Realitatea TV, în seara zilei de 25 noiembrie 2009, că a lovit un copil. Considerând ca această premisă a raţionamentului probatoriu este stabilită dincolo de orice dubiu, instanţa nu va mai analiza probele existente la dosar cu privire la existenţa faptei săvârşite de pârât.
43. În ceea ce priveşte caracterul ilicit al faptei, se va stabili dacă dreptul la libertatea de exprimare a fost exercitat în conformitate cu reglementările care îl recunosc şi îl garantează.
44. Potrivit articolul 10 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, „orice persoană are dreptul la libertatea de exprimare. Acest drept cuprinde libertatea de opinie şi libertatea de a primi sau de a comunica informaţii ori idei, fără amestecul autorităţilor publice şi fără a ţine seama de frontiere.” Exerciţiul acestor libertăţi comportă însă, îndatoriri şi responsabilităţi, putând fi supus unor formalităţi, condiţii, restricţii sau sancţiuni prevăzute de lege, care reprezintă măsuri necesare, într-o societate democratică, în scopul asigurării securităţii naţionale, integrităţii teritoriale sau securitătii publice, apărării ordinii şi prevenirii crimei, protecţiei sănătăţii şi a moralei, protecţiei reputaţiei şi a drepturilor altor persoane, pentru a evita divulgarea informaţiilor confidenţiale sau pentru a garanta autoritatea şi imparţialitatea puterii judecătoreşti.
45. Libertatea de exprimare consacrată prin articolul 10 este unul din drepturile fundamentale, esenţiale într-o societate democratică bazată pe pluralism, toleranţă şi spirit de deschidere, una din condiţiile primordiale ale progresului ei. Această libertate nu priveşte numai informaţiile apreciate în mod favorabil sau considerate inofensive ori indiferente, ci mai ales pe cele care scandalizează, şochează sau neliniştesc.
46. Curtea Europeană a mai stabilit că “Libertatea de expresie acordă publicului unul din cele mai bune mijloace de a descoperi si de a-şi forma o opinie despre ideile şi atitudinea liderilor lor politici. În mod special, ea dă politicienilor ocazia de a reflecta şi de a comenta asupra preocupărilor opiniei publice deci, ea oferă ocazia oricui de a participa in libera dezbatere publica care este însăşi nucleul conceptului de societate democratică.” (hotărârea Castells c.Spania, din 23 Aprilie 1992).
47.În ceea ce priveşte perspectiva din care este analizată afirmaţia incriminată, în jurisprudenţa europeană se face distincţia între formularea unor judecăţi de valoare şi relatarea unor situaţii de fapt.
48. Formularea unei judecăţi de valoare este întemeiată pe libertatea de opinie, fără de care libertatea de exprimare nu poate fi concepută şi presupune posibilitatea de a elabora, în toate domeniile, o gândire personală sau de a formula o opinie liber aleasă, cu excepţia celor incompatibile unei societăţi democratice. În schimb, relatarea unor împrejurări sau fapte ce se petrec in viata de zi cu zi, costituie o manifestare a libertaţii de informare şi impune un alt tip de analiză a probatoriului.
49. Astfel, Curtea a decis intr-o jurisprudenţă constantă, că, in timp ce materialitatea faptelor poate fi probată, judecăţile de valoare ,,nu se pretează la demonstrarea exactităţii lor; mai mult, a pretinde o asemenea demonstraţie aduce atingere însăşi libertăţii de opinie, element fundamental al dreptului garantat de art. 10 din Convenţie (Prager şi Oberschlick c.Austriei, Harlanova c. Lituaniei, Cumpănă şi Mazăre c. României).
50. În speţa de faţă, fiind vorba de imputarea unei fapte concrete, se va verifica existenţa unui suport factual.
51. Din declaraţia martorului Tătaru Constantin Felix, ce a participant şi a filmat mitingul electoral din anul 2004, având vizibilitate asupra întregii scene şi a publicului, rezultă că nu l-a văzut pe reclamant să fi lovit vreun copil şi nici ca publicul să fi avut vreo reacţie neobişnuită.
52. În schimb, din declaraţia martorului Meleşcanu Teodor Viorel, ce s-a aflat în timpul desfăşurării evenimentului electoral din anul 2004, pe scenă, în rândul al doilea din spatele reclamantului, la o distanţă de aproximativ 3-4 metri, se reţine că a avut loc un incident, în cadrul căruia reclamantul s-a apropiat de marginea scenei şi a întins microfonul unui copil ce a făcut afirmaţii defăimătoare, care însă, nu au fost auzite foarte clar de publicul agitat şi care ovaţiona. Martorul a menţionat expres că „la un moment dat, copilul a făcut un pas în spate, dar că nu poate preciza din ce motiv”, că înălţimea copilului nu depăşea nivelul scenei şi că nu a observat ca persoanele din public, din apropierea copilului, să fi avut vreo reacţie faţă de incident. Martorul a mai arătat că pârâtul a participat la acest miting, aflându-se în rândul din faţa sa, spre stânga scenei şi că ar fi putut să vadă acest incident, din locul în care se afla, fără însă a avea această certitudine. De asemenea, s-a arătat că în „cercul organizatorilor mitingului, au fost discuţii ulterioare cu privire la modul de organizare şi modul în care copilul a luat cuvântul”.
54. Analizând coroborat aceste declaraţii, instanţa reţine că martorul Meleşcanu Teodor Viorel nu a descris în mod direct săvârşirea faptei, dar a arătat că a observat efectele producerii acesteia.
55. La aceste declaraţii de martor, se adaugă declaraţia reclamantului, făcută în cadrul emisiunii „Naşul” din data de 22.12.2009, difuzată de postul de televiziune B1TV, în cuprinsul căreia a arătat expres „...eu ştiam că l-am împins pe acel copil...”.
56. Sub aspectul forţei probante, declaraţia reclamantului are valoarea unei mărturisiri extrajudiciare verbale, care - în conformitate cu dispoziţiile art. 1204 şi 1205 C.Civ. - poate fi folosită ca probă, împotriva celui care o face, în pricinile în care este permisă administrarea probei cu martori.
57. În temeiul probelor arătate mai sus şi ţinând cont că prin verbul „a împinge” se înţelege şi „a îmbrânci” (conform DEX, ediţia 1998), instanţa reţine că reclamantul a săvârşit un act de violenţă fizică asupra minorului aflat în public, la mitingul electoral din 2004. Sub acest aspect, instanţa subliniază că nu este învestită cu o acţiune având ca obiect tragerea la răspundere a reclamantului pentru această faptă săvârşită în septembrie 2004.
58. În concluzie, afirmaţia făcută de pârât are o bază factuală suficientă pentru a constitui subiect de dezbatere publică.
59. Însă, art. 10 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, protejează nu numai substanţa ideilor exprimate, ci şi modul în care acestea sunt prezentate.
60. Pentru a rezolva o cauză concretă, conform jurisprudenţei Curţii europene, trebuie luate în considerare şi alte elemente, legate - de exemplu -de calitatea specifică pe care o are autorul discursului, tipul discursului (domeniul vizat de acesta), persoana lezată (om politic, funcţionar public, magistrat, persoană privată), posibilitatea de a folosi alte exprimări, mijlocul prin care a fost difuzat mesajul şi impactul acestuia, locul unde a fost ţinut discursul, precum şi publicul ţintă căruia îi era adresat acesta (Castells c. Spaniei, Murphy c. Irlandei, Constantinescu c. României). Aceasta pentru că libertatea de exprimare are o întindere variabilă, în funcţie de conţinutul mesajului transmis de titularul dreptului, precum şi de valoarea legitimă pe care statul o invocă pentru a justifica necesitatea unei ingerinţe.
61. In art. 30 alin 1 şi 6 din Constituţie se stabileşte, cu valoare de principiu, că “libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile. Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viaţa particulară a persoanei şi nici dreptul la propria imagine”
62. Potrivit art. 54 din Decretul nr. 31/1954 privitor la persoanele fizice şi la persoanele juridice, persoana care a suferit o atingere in dreptul sau la nume ori la pseudonim, la denumire, la onoare, la reputatie, in dreptul personal nepatrimonial de autor al unei opere stiintifice, artistice ori literare, de inventator sau in orice alt drept personal nepatrimonial, va putea cere instantei judecatoresti incetarea savirsirii faptei care aduce atingerea drepturilor mai sus aratate. Totodată, cel care a suferit o asemenea atingere va putea cere ca instanta judecatoreasca sa oblige pe autorul faptei savirsite fara drept, sa publice, pe socoteala acestuia, in conditiile stabilite de instanta, hotarirea pronuntata ori sa indeplineasca alte fapte destinate sa restabileasca dreptul atins.
63. Exercitarea unui drept încetează a mai fi legitimă atunci când scopul urmărit de titularul său este acela de a cauza un prejudiciu altuia, încălcând finalitatea juridică şi scopul socio-economic în vederea cărora a fost consacrat prin lege, altfel spus, se abuzează de drept atunci când respectând litera legii se violează spiritul ei. Abuzul de drept se sancţionează cu refuzul organului jurisdicţional de a proteja dreptul folosit abuziv, iar atunci când se concretizează într-o faptă ilicită cauzatoare de prejudicii, va fi antrenată răspunderea civilă prin plata de daune interese.
64. Pentru a stabili dacă pârâtul şi-a exercitat dreptul la libertatea de exprimare cu bună credinţă, în scopul economic şi social pentru care a fost recunoscut, cu respectarea legii şi a moralei şi în limitele în care a fost reglementat, se va analiza calitatea persoanelor implicate, fapta imputată, momentul de la care pârâtul a cunoscut fapta reproşată în mod public reclamantului, contextul politic şi scopul urmărit.
65. În ceea ce priveşte calitatea reclamantului, instanţa are în vedere că limitele critice acceptabile sunt mai largi în cazul persoanelor publice faţă de individul obişnuit. Spre deosebire de cei din urmă, oamenii politici trebuie să accepte în mod inevitabil şi conştient verificarea strictă a activităţii lor, atât din partea jurnaliştilor cât şi a marelui public şi în consecinţă, trebuie să dovedească un grad mai mare de toleranţă.
66. În speţă, pârâtul a pus în discuţie publică fapta imputată reclamantului într-un moment de maximă încordare politică, reclamantul fiind angajat în cel de-al doilea tur de scrutin pentru alegerile prezidenţiale din anul 2009 - etapă culminantă în viaţa politică şi socială a ţării, ce oglindeşte nivelul moral şi idealurile politice, culturale şi sociale ale ţării. În aceste condiţii, lupta politică cea mai acerbă, trebuie totuşi să se situeze între anumite limite de etică, morală şi decenţă care să garanteze respectarea dreptului la demnitate şi onoare a tuturor actorilor scenei politice, indiferent de orientarea politică a acestora. Nu se poate admite ca bătălia electorală să fie purtată cu orice fel de arme, iar libertatea de exprimare să fie exercitată dincolo de limitele pentru care a fost reglementată, doar pentru că actorii sunt oameni politici. Din contră, prin rolul public pe care îl joacă, politicienii trebuie să fie conştienţi de influenţa pe care o au asupra societăţii, prin întregul lor comportament.
67. Având în vedere că declaraţia pârâtului a fost făcută în seara zilei de 25.11.2009, cu aproximativ 10 zile înainte de închiderea campaniei electorale (la ora 7,00 în dimineaţa zilei de sâmbătă, de dinaintea zilei de 06.12.2009, conform art. 15 alin.1 din Legea 340/2004 pentru alegerea Preşedintelui României), se apreciază că pârâtul nu a respectat dreptul reclamantului la o dezbatere publică echitabilă şi a profitat de poziţia vulnerabilă a acestuia. În schimb, pârâtul avea la acea dată, o poziţie publică diferită, fiind un om de afaceri cunoscut, pe care miza scrutinului nu îl expunea în mod direct.
68. De asemenea, instanţa a avut în vedere şi natura faptei imputate reclamantului. Admiţându-se că aspectele puse în discuţie sunt relevante în conturarea personalităţii candidatului la preşedinţie, trebuie totuşi subliniat că acestea nu se referă la aspecte politice, economice şi sociale, ci la o conduită cu un mare impact moral, lupta politică fiind mutată pe un alt plan, ce implică aprecieri emoţionale din partea alegătorilor.
69. În situaţia în care pârâtul ar fi cunoscut fapta reproşată reclamantului la o dată apropiată de momentul la care a fost făcută declaraţia, punerea acesteia în discuţie publică ar fi fost legitimă şi cu scopul de a releva aspecte privind personalitatea candidatului la preşedenţie. Cum însă pârâtul a avut cunoştinţă de această faptă exact de la momentul producerii ei (septembrie 2004), după cum a afirmat expres, dar a fost pusă în discuţie publică cu câteva zile înainte de scrutinul prezidenţial din 2009 (după 5 ani), instanţa apreciază că scopul declaraţiei nu a fost dezbaterea unei chestiuni de interes public, ci cauzarea unui „prejudiciu de imagine” apt să influenţeze rezultatul scrutinului.
70. În plus, perioda scurtă de timp (de aproximativ 10 zile) dintre data la care pârâtul a făcut declaraţia şi data alegeritor, constituie o circumstanţă din care rezultă că nu a avut loc o dezbatere publică, efectivă, echitabilă şi care să fi oferit posibilitatea exercităţii dreptului la replică în condiţii rezonabile. Prin drept la replică, instanţa înţelege nu numai posibilitatea reclamantului de a face declaraţii publice cu privire la aspectele relevate de pârât, ci şi posibilitatea acestuia de a avea timpul necesar pentru a se documenta şi pentru a-şi organiza argumentele şi apărările.
71. În ceea ce priveşte vinovăţia pârâtului în săvârşirea faptei, instanţa reţine că declaraţia din data de 25.11.2011 a fost făcută cu scopul de a micşora şansele reclamantului în competiţia electorală, prin vătămarea reputaţiei, onoarei şi demnităţii acestuia (intenţie directă caracterizată prin scop).
72. Este adevărat că felul în care pârâtul şi-a exercitat dreptul la libertatea de exprimare interferează cu alte acţiuni care, împreună, au codus la crearea prejudiciului astfel cum a fost reţinut mai sus, însă se reţine că pârâtul a avut o contribuţie directă, nemijlocită şi neechivocă la producerea efectului ilicit. Prin urmare, instanţa apreciază că există legătură de cauzalitate între declaraţia pârâtului făcută în cadrul emisiunii „Ora de foc”, difuzată de postul de televiziune Realitatea TV în seara zilei de 25 noiembrie 2009 şi atingerea adusă onoarei şi reputaţiei reclamantului.
73. În concluzie, prin soluţia ce se va pronunţa instanţa nu va sancţiona exercitarea libertăţii de exprimare, ce constituie garanţia unei democraţii pluraliste, ci modalitatea în care a fost exercitat acest drept. Reţinând că pârâtul nu a acţionat cu bună-credinţă, în scopul informării corecte şi judicioase a publicului, cu privire la un subiect de interes general, ci cu intenţia de a produce prejudicii reclamantului, instnţa va admite cererea formulată şi precizată de reclamantul TRAIAN BĂSESCU în contradictoriu cu pârâtul DAN COSTACHE PATRICIU şi îl va obliga pe pârât să plătească reclamantului suma de 0,5 lei, cu titlu de despăgubiri civile.
74. În lumina soluţiei ce se va pronunţa, instanţa îl va obliga pe pârât să asigure, pe propria cheltuială, publicarea hotărârii judecătoreşti în două numere consecutive a trei cotidiene cu acoperire naţională.
75. În temeiul art. 274 C.p.c., instanţa va lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂŞTE

Admite cererea formulată şi precizată de reclamantul TRAIAN BĂSESCU, cu domiciliul ales la S.C.A. Ţuca, Zbârcea & Asociaţii, având sediul în Bucureşti, sector 1, ………., în contradictoriu cu pârâtul DAN COSTACHE PATRICIU, cu domiciliul ales la SCA Buduşan, Bâldea şi Asociaţii, având sediul în Bucureşti, sector 1, ………...
Obligă pe pârât să plătească reclamantului suma de 0,5 lei, cu titlu de despăgubiri civile.
Obligă pârâtul să asigure, pe propria cheltuială, publicarea hotărârii judecătoreşti în două numere consecutive a trei cotidiene cu acoperire naţională.
Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Fără cale de atac pe primul capăt de cerere.
Cu drept de recurs, pentru cel de-al doilea capăt de cerere în 15 zile de la comunicare.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 19.10.2011

Redactat astăzi 29.11.2011, G.V.

Bucureştii îşi schimbă Bombardierele

---

Ce face cetăţeanul când nu are bani de pâine, desigur, îşi schimbă Bombardierele. Şi nu le schimbă pe ceva bun, ci pe ceva sofisticat. Apeşi pe buton să pleci din loc şi pe urmă totul e de la sine, până la oprire. Calculatoarele fac astăzi totul în locul omului, de ce nu ar conduce în locul lui.

Sub Bucureşti mişună şerpuit 44 trenuri tip Bombardier şi 33 trenuri tip IVA.

Astra IVA

(http://en.wikipedia.org/wiki/Bucharest_Metro)

Bombardier

(http://www.urbanrail.net/eu/ro/buc/bucurest.htm)

Zaragoza

(http://www.romania-insider.com/bucharest-metro-company-metrorex-to-buy-eur-107-mln-trains-from-spanish-caf/34747/#)

METROREX nu cumpără numai Hărtie Igienică în valoare de 4 mii de euro, Prosoape în valoare de 5.300 de euro, Carburant de 7 mii de euro, dar şi rame de metrou in valoare de 5 milioane de euro.

Metrorex a semnat, pe 29 noiembrie 2011, două contracte privind achiziţionarea a 16 trenuri de metrou şi a sistemelor de control pentru protecţie şi operare, care vor fi instalate pe aceste trenuri.
Furnizorul trenurilor de metrou, Construcciones y Auxiliar de Ferrocarriles (CAF) a semnat contractul în valoare de 97 milioane de euro fără TVA, iar Bombardier Transportation a semnat un contract de 4,94 milioane de euro, pentru furnizarea a 16 seturi de sisteme ATP şi ATO.
„Achiziţionarea trenurilor de metrou va face posibilă înlocuirea celor existente şi de asemenea, acestea sunt dotate cu sisteme de informaţie pentru publicul călător, cu locuri special amenajate pentru transportul bicicletelor. Trenurile de metrou sunt asamblate în România. Sistemele furnizate de Bombardier vor face posibil furnizarea unui transport sigur şi confortabil”, a declarat ministrul Transporturilor, Anca Boagiu.
Noile trenuri de metrou au în compunere câte 6 vagoane având intercomunicaţie (gangway) între acestea, sistem de tracţiune şi de frânare controlat cu microprocesor, caroseria realizată din oţel inoxidabil, sistem îmbunătăţit de bare de sprijin pentru călători, uşi culisante cu autoblocare şi protecţie la prinderea persoanelor între uşi.
Conform directorului general al Metrorex, Gheorghe Udrişte, „asamblarea trenurilor ar putea să fie executată la Bucureşti şi de asemenea, există posibilitatea de a extinde contractul de achiziţionarea a trenurilor, cu încă 8 metrouri pentru a fi puse în circulaţie pe o singură magistrală”, a declarat Udrişte.
Operatorul de transport subteran intenţionează să achiziţioneze, în total, un număr de 60 de trenuri de metrou, pentru 21 de trenuri, finanţarea fiind asigurată de BEI şi bugetul de stat, iar pentru restul urmează să se elaboreze studii pentru lansarea licitaţiei.

În ceea ce priveşte proiectele de dezvoltare a reţelei de metrou, ministrul Transporturilor a anunţat că pentru tronsonul Universitate-Pantelimon (parte a Magistralei 5), luna viitoare se va semna cu Banca Europeană de Investiţii contractul de finanţare în valoare de 465 milioane de euro, finanţare aprobată de Guvern saptămâna trecută. De asemenea, în al treilea trimestru din 2012, Metrorex va lansa licitaţia privind realizarea liniei către Aeroportul Otopeni.
(http://www.railwayinsider.eu/wp/archives/28140?lang=ro)

Totul este să se repare şi liniile astfel încât să ai o călătorie confortabilă. Fără linii, degeaba există garnituri care merg la o simplă apăsare de buton.

Primul mandat al preşedintelui Băsescu a adus un val de schimbări ca urmare a corupţiei sau ca urmare a coruperii

---

Din această dilemă nu putem ieşi. De ce spun asta? Pentru că se pare că în primul mandat al domnului Băsescu s-au făcut mii de numiri/demiteri/mutări de procurori, cu un ordin de mărime mai mare decât pe vremea domnilor Iliescu şi Constantinescu. Afirmaţia îi aparţine domnului Şova. Eu l-am întrebat despre sursa de informare, căci bănuiesc că nu a stat să caute în Monitorul Oficial. Dacă îmi va răspunde, o voi posta la final.

USL prezintă în aceste zile un concept de guvernare a Justiţiei... Sigur, Justiţia este independentă, însă legile de funcţionare a Justiţiei sunt făcute de politicieni.

Conducerea USL discută astăzi la Cluj despre strategia pe justiţie a Uniunii şi îşi va asuma un "Angajament pentru România".

Printre participanţi se numără fostul negociator-şef la UE Vasile Puşcaş, senatorul PSD Dan Şova, preşedintele PSD Cluj, Remus Lăpuşan. Întâlnirea a fost prezidată de liderul PSD, Victor Ponta

"Trebuie să luăm nişte decizii pentru interiorul sistemului. Există judecători mai presus decât alţii şi decât procurorii. Procurorii sunt independenţi sau sunt avocaţii statului? Suntem singura ţară, spune şi colegul meu Şova, care are un sistem de justiţie sovietic. Justiţia nu înseamnă doar corupţie, ci şi procesele oamenilor de rând, care durează prea mult. Judecarea recursurilor la Înalta Curte nu este eficientă, deoarece această instanţă e la Bucureşti", a declarat liderul PSD la începutul dezbaterilor de la Cluj, citat de oradecluj.ro.

Întrebat de ce Uniunea lansează această dezbatere despre justiţie la Cluj, Victor Ponta a declarat: "De ce la Cluj? Prima tentaţie este pentru că au apărut aceste cazuri de corupţie în lanţ. Dar aici există o şcoală juridică".

"Ne-am adunat aici mai mult pentru angajamentul pe care o să ni-l luăm la ora 3, în faţa Clujului şi a Transilvaniei", a mai spus şeful PSD. În discursul său, Ponta a criticat modul în care se iau decizii la Curtea Constituţională. "Curtea Constituţională votează ca în Parlament, ca a treia Cameră. 5-4, nu 9-0, cum ar fi normal", consideră Victor Ponta.

O altă problemă sesizată de liderul PSD este aceea a Consiliului Superior al Magistraturii.

"Cred că trebuie să luăm decizii privitoare la intervenţiile CSM. Dacă îi dau dreptate preşedintelui, sunt buni şi înţelepţi, dacă nu, sunt nişte penibili. Aceşti termeni sunt folosiţi de politicienii de la putere. (...) În fiecare an se amână, prin ordonanţă de urgenţă, trecerea finanţării Ministerului Justiţiei pe buget independent, care să nu ţină de guvernul în funcţie", a declarat liderul PSD. Propunerea USL: să se facă 8 curţi de apel, nu 15, câte sunt actualmente, pentru fiecare dintre viitoarele regiuni de dezvoltare.

(http://www.cotidianul.ro/victor-ponta-suntem-singura-tara-care-are-un-sistem-de-justitie-sovietic-165553/)

Senatorul PSD Dan Şova a criticat miercuri la Cluj, unde USL a organizat o dezbatere pe justiţie, activitatea ANI şi DNA, dar crede că cele două instituţii trebuie să funcţioneze în continuare.

"ANI nu funcţionează. În 5 ani de funcţionare, a definitivat 4 dosare şi a obţinut o victorie. Trecând peste asta, cred că acest mecanism de verificare ar trebui păstrat. Cred că DNA şi ANI trebuie să existe în continuare (...). Dacă vom accepta răspunderea magistraţilor pentru soluţia de fond, adică pentru interpretarea legii, vom distruge sistemul juridic. Dacă acceptăm răspunderea pe procedură, atunci sistemul va deveni corect", a declarat Dan Şova.

Senatorul crede că "procurorii sunt furnizori de breaking news, nu de dosare corecte".

"La sfârşitul guvernării Năstase aveam trei legi moderne, care reglementau tot sistemul juridic românesc. Care a fost prima mare reformă a marelui justiţiar Monica Macovei? A convins guvernanţii, la presiunea lui Băsescu, să se schimbe legislaţia de numire a procurorilor. A dus procurorii sub puterea executivului", a mai spus parlamentarul PSD la Cluj.

(http://www.cotidianul.ro/dan-sova-dna-si-ani-trebuie-sa-existe-in-continuare-165563/)

(http://www.citynews.ro/cluj/politica-13/usl-prezinta-la-cluj-strategia-pentru-justitie-209366/)

*O JUSTIŢIE INDEPENDENTĂ PENTRU O ROMÂNIE PUTERNICĂ*

Consolidarea integrităţii şi responsabilităţii sistemului de justiţie

În acest domeniu deosebit de delicat, Uniunea Social - Liberală îşi propune să acţioneze, în perioada 2012-2016, pentru creşterea permanentă a calităţii actului de justiţie în raporturile cu cetăţenii şi a independenţei şi imparţialităţii sale. USL va avea în vedere rezolvarea aspectelor deosebit de sensibile legate de găsirea şi implementarea acelor mecanisme care să garanteze, în mod real, independenţa şi imparţialitatea justiţiei, democratizarea acesteia ca parte integrantă a procesului de reabilitare şi întărire a statului de drept în România şi combaterea corupţiei.
Realizarea şi apoi consolidarea pe baze reale şi în raport cu nevoile cetăţenilor a unui sistem judiciar independent, imparţial, credibil şi eficient, pe principiile transparenţei decizionale şi a integrităţii în exercitarea funcţiilor publice reprezintă priorităţile USL pentru perioada 2012-2016.

Plecând de la radiografia stării societăţii româneşti, având în vedere Recomandarea 19/2000 a Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei, precum şi Declaraţia de la Bordeaux, din 2009, a Consiliului consultativ al procurorilor europeni, Uniunea Social – Liberală considera că trebuie făcuţi următorii paşi pentru reformarea Justiţiei, creşterea calităţii actului de justiţie şi recredibilizarea activităţii slujitorilor legii în faţa cetăţenilor:

1. Oprirea excesului de legiferare, a reglementării normative prin ordonanţe de urgenţe, angajarea răspunderii şi limitarea ilicitului penal doar la faptele antisociale ce prezintă un anumit grad de periculozitate.
2. Finanţarea autorităţii judecătoreşti potrivit exigenţei unei funcţionări utile şi normale, scopului urmărit: o justiţie de calitate, în slujba cetăţeanului.
3. Unificarea practicii judiciare şi creşterea rolului hotarârilor judecătoreşti în stabilitatea raporturilor juridice.
4. Modificarea legislaţiei privind statutul magistraţilor astfel încat toate atribuţiile legate de numirea în funcţie a judecătorilor şi procurorilor şi mai ales în funcţiile de conducere să ramână în sfera autorităţii judecătoreşti, cu excluderea factorutui politic.
5. Examinarea posibilităţii eficientizării structurilor organizatorice ale Ministerului Public şi a unei eventuale redistribuiri a competenţelor care să contribuie la creşterea calităţii şi operativităţii actului de urmărire penală.
6. Imbunătăţirea cadrului de perfecţionare continuă a pregătirii profesionale a magistratului.
7. Organizarea suportului logistic a punerii în aplicare a noii legislaţii penale şi pregătirea profesională a corpului magistraţilor în legătură cu noile instituţii de drept.
9. Organizarea unor întâlniri periodice între reprezentanţii celor trei autorităţi constituţionale, cu participarea reprezentanţilor societăţii civile, inclusiv al asociaţiilor profesionale ale magistraţilor, pe problemele strategice privind justiţia şi statul de drept.

Consolidarea şi ridicarea justitiei române la nivel european

În acest domeniu, USL are în vedere:
- consolidarea statutului de independenţă a puterii judecătoreşti prin crearea şi consolidarea unui corp profesionist de magistraţi;
- garantarea şi asigurarea independenţei depline şi reale a Consiliului Superior al Magistraturii şi întărirea rolului său în cariera magistraţilor;
- creşterea rolului deontologiei profesionale a magistraţilor;
- consolidarea instanţelor specializate (pentru minori şi familie; comerciale; de muncă şi asigurări sociale; administrativ – fiscale; proprietate intelectuală);
- participarea judecătorilor şi a procurorilor la luarea deciziilor care privesc organizarea şi administrarea instanţelor judecătoreşti şi a parchetelor, precum şi la elaborarea bugetelor acestora;
- interpretarea şi aplicarea unitară a legii pe întreg teritoriul ţării;
- îmbunătăţirea comunicării justiţie şi justiţiabilii / societatea civilă;
- consolidarea măsurilor specifice justiţiei pentru minori;
- consolidarea sistemului de reintegrare socială şi protecţia victimelor;
- realizarea unor condiţii la standarde europene în penitenciare;
- pregătirea permanentă a tuturor sectoarelor sistemului judiciar (magistraţi, experţi din autorităţile publice) în drept comunitar, participarea la toate structurile comunitare de resort ;
- urmărirea permanentă a acquis-ului comunitar şi implementarea acestuia în legislaţia internă;
- monitorizarea permanentă a modului de îndeplinire a obligaţiilor asumate la nivel european;
- consacrarea şi consolidarea rolului Ministerului Justitiei, doar de administrator al justiţiei ca serviciu public.

Consolidarea statutului magistratilor
În vederea consolidării statutului corpului de magistrati se vor asigura:
- intarirea independentei şi integritatii magistratilor judecatori şi procurori;
- cresterea raspunderii – administrativa şi materiala – şi responsabilizarea magistratilor fata de actul de justiţie;
- stabilirea unei politici de resurse umane pe termen lung în cadrul sistemului judiciar care sa se concentreze asupra:
* redefinirea sistemului de selecţie şi promovare a magistraţilor prin concurs;
* perfecţionării şi specializării magistraţilor;
* evaluării şi promovării corecte a magistraţilor;
* sancţionării abaterilor de la normele deontologice;
Eforturile în acest domeniu sunt orientate spre îmbunătăţirea competenţei personalului judiciar prin îmbunătăţirea sistemului de selecţie, angajare, formare, promovare şi salarizare.
- reorganizarea sistemului de formare iniţială şi continuă în cadrul Institutului National al Magistraturii, precum şi dezvoltarea institutionala a INM;
- examinarea şi reevaluarea structurii jurisdictionale pentru a promova imbunatatirea expertizei juridice a magistratilor şi personalului instanţelor;

Punerea în executare a hotarârilor judecătoreşti
Răspunzând sesizărilor făcute de către cetăţeni asupra disfunctionalităţilor din justiţie, USL va asigura îmbunătăţirea mecanismelor instituţionale care să susţina acest deziderat;

Accesul real al cetăţenilor la justiţie
În acest domeniu USL va acţiona pentru a îndepărta acele cauze care au îndepărtat justiţia de cetăţean, au creat nedreptăţi şi chiar suferinţe şi au ca scop să permită persoanelor defavorizate acces egal la justiţie şi un tratament egal în faţa legii. Avem în vedere:
- identificarea problemelor care fac dificil accesul la justiţie astfel încât sistemul să ofere o apropiere a cetăţenilor de justiţie, inclusiv prin înfiinţarea mai multor instanţe specializate;
- asigurarea dreptului la un proces echitabil şi la creşterea celerităţii actului de justiţie;
- dezvoltarea cadrului legislativ în vederea unificării practicii judiciare;
- reaşezarea taxelor şi tarifelor în domeniul judiciar pentru ca acestea să fie accesibile cetăţeanului;
- asigurarea stabilităţii raporturilor juridice;

Promovarea asistenţei judiciare gratuite
USL va acţiona ferm pentru eliminarea deficienţelor de acordare a asistenţei judiciare gratuite, prin:
- măsuri legislative pentru extinderea sistemului de asistenţă juridică gratuită şi din oficiu;
- stabilirea de criterii clare şi obiective pentru acordarea asistenţei juridice gratuite;
- reactualizarea onorariilor avocaţilor privind asistenta juridică gratuita şi din oficiu, în raport cu structura, complexitatea şi particularitatile cauzelor;

Depolitizarea întregului sistem judiciar
- eliminarea, prin măsuri legislative şi prin consolidarea garanţiilor instituţionale, a oricărei posibilităţi de imixtiune politică în actul de justiţie;
- aşezarea în prim plan a criteriilor etico-morale şi profesionale de numire în functie a magistraţilor;
- întărirea sistemului disciplinar pentru profesioniştii din justiţie;

Durata proceselor
Pentru reducerea duratei proceselor, se vor avea în vedere următoarele:
- reglementarea, pentru prima dată în legislaţia română, a unei acţiuni în justiţie prin care orice justiţiabil, care are sau a avut un proces, să se poată plânge împotriva duratei excesive a acestuia;
- reorganizarea instanţelor din ţară prin reducerea volumului de cauze pe magistrat, precum şi generalizarea procedurilor de mediere. În acelaşi timp, se va urmări ca, prin utilizarea procedurilor de mediere, să se ajungă la rezolvarea amiabilă a situaţiilor conflictuale, fără a se apela la instanţa de judecată;

Reformarea mecanismelor şi procedurilor judiciare
USL îşi propune să realizeze acest obiectiv prin:
- reexaminarea structurii jurisdicţionale a instanţelor pentru a avea un echilibru între complexitatea cauzelor şi experienţa judecătorilor;
- simplificării regulilor în interiorul instanţelor;
- promovarea şi întărirea acelor mecanisme de soluţionare alternativă a cauzelor;
- întărirea colaborării cu celelalte structuri ale puterii judecătoreşti;
- examinarea şi reevaluarea structurii jurisdicţionale, pentru a deţine o distribuire echilibrată a cazurilor;
- introducerea de mecanisme pentru implementarea autonomiei funcţionale şi financiare a puterii judecătoreşti;
- în scopul degrevării instanţelor de judecată vom susţine şi consolida profesiile şi procedurile fundamentate pe consens, având ca obiectiv soluţionarea cauzelor şi cererilor nelitigioase (conciliere, arbitraj, mediatori, notariale etc.)

Programul politic pentru o guvernare în care justiţia trebuie sa devină un serviciu public şi performant

Consideraţii generale
Având în vedere situaţia actuală, organizaţiile profesionale ale magistraţilor au reclamat:
1. Lipsa echilibrului constituţional statuat între puterile statului prin nerespectarea prevederilor art. 1 alin.(4) din Constituţia României, republicată;
2. Lipsa avizelor conforme ale Consiliului Superior al Magistraturii referitoare la proiectele de legi ce vizează sistemul judiciar;
3. Lipsa unui tratament egal între puterile statului;
4. Conduita publică a executivului faţă de puterea judecătorească.

Ce ne propunem?
Programul politic pentru o guvernare cu adevărat democratică îşi propune următoarele direcţii de acţiune:

I. Condiţia magistratului şi imaginea sa publică
1. Recunoaşterea şi garantarea în exerciţiul autorităţii lor de către celelalte puteri ale statului a rolului puterii judecătoreşti în societatea democratică, ca fundament al statului de drept (prevederile art. l alin. (4) din Constituţia României, republicată).
2. Recunoaşterea statutului european al magistratului în România în concordanţă cu reglementările constituţionale şi recomandările internaţionale în materie.
3. Reconsiderarea atitudinii executivului de încălcare a drepturilor statuate prin legislaţia naţională privind magistraţii şi normele internaţionale.
4. Modificarea cadrului juridic ce vizează cariera profesională a procurorilor în sensul stabilirii unui mecanism de promovare în funcţii de conducere identic cu cel al judecătorilor, scoaterea acestora de sub autoritatea Ministrului Justiţiei şi recunoaşterea independenţei lor.
5. Asigurarea de condiţii de muncă adecvate, sub aspectul schemelor corespunzătoare de personal, a condiţiilor de pregătire profesională continuă, a dotărilor optime (sedii de instanţe şi parchete, logistică, documentare)
6. Recunoaşterea statutului magistratului şi previzibilitatea acestuia, inclusiv sub aspectul salarizării şi pensionării magistraţilor, în acord cu demnitatea şi responsabilitatea profesiei şi cu incompatibilităţile şi interdicţiile pe care aceştia şi le asumă.
7. Recunoaşterea justiţiei ca domeniu de interes naţional, cu toate consecinţele decurgând din această realitate, inclusiv sub aspectul obligaţiei statului de a asigura finanţarea adecvată a sistemului judiciar.
8. Solicitarea şi respectarea avizului conform al Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la orice modificare legislativă care vizează statutul şi activitatea sistemului judiciar; Iniţiativele legislative, modificările sau completările de natură legislativă privind statutul judecătorilor, organizarea judiciară, desfăşurarea activităţilor judiciare, normele procedurale nu pot fi adoptate decât cu consultarea corpului profesional al judecătorilor, cu asociaţiile profesionale şi cu Consiliul Superior al Magistraturii. În acest sens, se instituie un mecanism de consultare periodică a corpului magistraţilor, care va putea susţine prin reprezentanţii săi, în faţa comisiilor de specialitate juridică ale Parlamentului României, poziţia magistraţilor referitoare la proiectele de acte normative aflate în procedură parlamentară.

II. Echilibrul puterilor în stat
1. Echilibrul puterilor în stat presupune, pe de-o parte, egalitatea puterilor uneia faţă de cealaltă şi a celorlalte două faţă de cea de a treia putere, indiferent că aceasta din urmă este puterea legiuitoare, puterea executivă sau cea judecătorească.
2. Pe de altă parte, echilibrul puterilor în stat presupune controlul reciproc al puterilor, în limite constituţionale. Mecanismul de control reciproc se realizează în mod transparent şi în mod specific fiecărei puteri constituite în stat.
3. Controlul reciproc presupune informarea prealabilă ori, după caz, ulterioară, conform obligaţiilor legale sau în baza unui protocol între cele trei puteri, acesta din urmă cu participarea societăţii civile.
4. Independenţa justiţiei, a instanţelor şi a judecătorilor, precum şi inamovibilitatea judecătorilor nu pot face obiectul negocierilor dintre puteri.

III. Respectarea Statutului judecătorilor
Acesta priveşte competenţa, independenţa şi imparţialitatea acestora, precum şi îndatoririle şi responsabilităţile judecătorilor. Este exclusă orice acţiune, măsură sau act, indiferent de ce natură, din partea celorlalte două puteri prin care s-ar aduce atingere încrederii în ceea ce priveşte această competenţă, independenţă sau imparţialitate. Puterile legislativă şi executivă nu pot interveni arbitrar în deciziile vizând selecţia, recrutarea, desemnarea, evaluarea sau evoluţia acestora, precum şi la încetarea funcţiei de judecător şi cercetarea disciplinară.
În acelaşi timp, recunoaşterea, aplicarea, executarea hotărârilor judecătoreşti nu pot fi supuse intervenţiei celorlalte puteri.

IV. Bugetul puterii judecătoreşti
1. Puterea executivă şi cea legislativă au obligaţia de a aloca resurse suficiente instanţelor, dându-le acestora posibilitatea să funcţioneze în conformitate cu standardele stipulate de articolul 6 al Convenţiei europene privind drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului.
2. Reprezentanţii celor trei puteri vor proiecta şi iniţia implementarea unei strategii pe termen lung în care vor previziona nevoile financiare, de personal şi cele materiale, inclusiv cele vizând cheltuielile de dezvoltare ale sistemului şi instanţelor, toate acestea în vederea asigurării unui act de justiţie eficient. Strategia va fi însoţită de un plan de acţiune, elaborat pentru acelaşi termen, ce va cuprinde obiectivele de finanţare, termenele intermediare de realizare, responsabilii care îşi asumă realizarea obiectivelor de finanţare, resursele umane, financiare sau materiale ce se vor aloca, modalitatea de alocare a resurselor, mecanisme intermediare de control (rapoarte intermediare întocmite în comun de reprezentanţii celor trei puteri cel puţin semestrial) ce vor fi supuse discuţiei celor trei puteri în cadrul unui comitet comun.
3. Procedura de elaborare şi adoptare a bugetului este identică cu cea a bugetelor celorlalte puteri din stat.
4. Pentru asigurarea independenţei justiţiei şi eliminarea oricăror pârghii de constrângere, inclusiv de natură politică este interzisă orice rectificare bugetară negativă pe parcursul exerciţiului bugetar anual.
5. Bugetul puterii judecătoreşti aparţine acesteia, prin intermediul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Nu poate fi adoptat niciun act normativ din partea celorlalte două puteri de natură să aducă atingere acestui principiu.
6. Bugetul instanţelor este cuprins în bugetul general al statului, urmând ca proiectul de buget anual să fie prezentat de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie Parlamentului României.

V. Puterea legislativă şi puterea executivă
Puterea legislativă şi puterea executivă au obligaţia să asigure coerenţa sistemului legislativ, ca o garanţie a stabilităţii drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor. La rândul său, puterea judecătorească are obligaţia de a realiza uniformizarea practicii judiciare, ca o garanţie a respectării stabilităţii raporturilor juridice.
Puterea judecătorească îşi asumă şi îşi exercită rolul de garant al respectării drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor. În acest sens, se obligă să îmbunătăţească nivelul de calitate a actului de justiţie, prin creşterea performanţelor profesionale ale corpului magistraţilor.
Programul politic în domeniul justiţiei vizează respectarea efectivă a drepturilor şi libertăţilor individuale, reluarea dialogului şi cooperării reale între puterile statului, între autorităţi şi partenerii sociali/profesionali şi restabilirea prestigiului şi autorităţii magistraţilor şi a puterii judecătoreşti în ansamblul său.

Propunem următoarele obiective

1. O stare de normalitate a raporturilor dintre autoritatea judecătorească şi celelalte autorităţi ale statului. Guvernul trebuie să redevină un partener al autorităţii judecătoreşti. Consiliul Superior al Magistraturii trebuie să fie consultat în cadrul procedurii de elaborare şi adoptare a proiectelor de acte normative în relaţia cu puterea judecătorească de către puterea executivă şi cea legislativă, pe baza unui aviz CONFORM în privinţa proiectelor de acte normative care interesează activitatea sistemului judiciar.
2. Factorul uman – principalul mijloc de îmbunătăţire a funcţionării jutiţiei. Justiţia este făcută de oameni, prin oameni şi în sprijinul oamenilor. Calitatea actului de justiţie este direct proporţională cu calitatea pregătirii tuturor celor care exercită profesii juridice reglementate, ca şi cu integritatea morală a acestora. De aceea, este necesar un plan de compatibilizare a pregătirii şi formării tuturor profesiilor juridice, o reevaluare a sistemului de admitere în profesii, inclusiv în magistratură. Stagiul judecătorilor şi procurorilor trebuie organizat asigurând intersectarea activităţii acestora cu celelalte profesii juridice, precum şi cu realităţile mediului economic.
Este evidentă nevoie de personal în justiţie, ceea ce implică creşterea numărului de magistraţi şi punerea la dispoziţia magistraţilor a unui personal auxiliar suficient, constând în grefieri, dactilografi, consultanţi, consilieri şi experţi. Pentru eficientizarea gestionării bugetelor instanţelor, instituirea funcţiei de manager de instanţă ar putea fi o soluţie. Schemele de personal pentru instanţe şi parchete vor fi dimensionate în funcţie de volumul de activitatea al magistraţilor şi pe baza normării activităţii personalului auxiliar din instanţe şi parchete.
3. Finanţarea sistemului judiciar – principala responsabilitate a ICCJ şi CSM. Având în vedere faptul că independenţa justiţiei şi asigurarea resursei umane de calitate nu se pot realiza în absenţa unei finanţări corespunzătoare, Guvernul trebuie să se transforme într-un veritabil partener al justiţiei, iar finanţarea este o principală cale de realizare a acestui deziderat. Taxele judiciare de timbru plătite de justiţiabili sunt astăzi orientate înspre primari, înspre autorităţile publice locale. Această situaţie este inoportună. Orice serviciu public are interesul legitim şi chiar obligaţia să se finanţeze din venituri proprii. Instanţele, prin natura lor, pot realiza un număr extrem de restrâns de activităţi aducătoare de venit, spre deosebire de majoritatea covârşitoare a instituţiilor şi autorităţilor publice. Principalele soluţii pentru asigurarea finanţării sistemului sunt:
-Taxele judiciare de timbru să fie folosite pentru finanţarea sistemului judiciar;
-Bugetul justiţiei să aparţină justiţiei, prin intermediul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Astfel, s-ar elimina o ingerinţă semnificativă a factorului politic în administrarea puterii judiciare, aşa cum se prevede în legea de organizare a instanţelor;
-Aplicarea legii privind transferarea atribuţiilor Ministerului Justiţiei referitoare la gestionarea bugetului curţilor de apel, al tribunalelor, al tribunalelor specializate şi al judecătoriilor la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi asigurarea prealabilă a managerilor necesari gestionării bugetului la instanţe este o condiţie eminamente necesară reformării justiţiei.
Se impune adoptarea legislaţiei în cel mai scurt timp.
4. Unificarea practicii judiciare prin studierea posibilităţii de introducere a unei forme de precedent judiciar, în sensul că soluţiile date problemelor de drept de către instanţele superioare (ÎCCJ, curţi de apel) vor fi obligatorii pentru instanţele inferioare (tribunale, judecătorii). USL a iniţiat proiectul de uniformizare a jurisprudenţei propus de asociaţiile de magistraţi, proiect adoptat de Camera Deputaţilor respins ca urmare a opoziţiei parlamentarilor din arcul guvernamental.
5. Încurajarea pe cale normativă a utilizării metodelor alternative de soluţionare a disputelor. Susţinerea profesiilor de mediator şi arbitru este o prioritate pentru USL, acestea oferind justiţiabililor şi potenţialilor justiţiabili alternative eficiente la sistemul juridic, sufocat în această perioadă de numărul deosebit de mare de dosare. Costurile antrenate de către stat cu privire la aceste procese pot fi mult diminuate prin consolidarea profesiilor care oferă alternative la sistemul juridic.
6. Adoptarea unui Statut al Procurorului, pornind de la competenţele organelor judiciare prevăzute în noul Cod de procedură penală. Statutul trebuie să clarifice raportul dintre Ministrul Justiţiei şi Ministerul Public, precum şi aspectele legate de cariera procurorilor (condiţiile, criteriile şi procedura de numire în funcţii de conducere, evaluarea şi răspunderea profesională).
7. Înlăturarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV), derulat împreună cu Comisia Europeană, consecinţă firească a implementării direcţiilor de acţiune menţionate anterior. Comisia Europeană a subliniat în mod just faptul că MCV nu se poate substitui voinţei politice interne de reformă şi că îndeplinirea tuturor obiectivelor trebuie asumată neechivoc de toate forţele politice din România, de toate autorităţile publice, la nivel central şi local, în beneficiul direct al cetăţeanului de rând.
8. Este necesară o regândire a prevederilor legilor justiţiei adoptate în anul 2004 (Legea nr.303, nr.304, nr.317), în sensul:

a. Instituirii unor reglementări comune pentru numirea în funcţii de conducere a judecătorilor şi procurorilor, cu excluderea factorului politic din această procedură.
b. Revizuirii procedurii de concurs/interviu/verificare pentru ocuparea funcţiilor de conducere şi de promovare în funcţii de execuţie la instanţe şi parchete.
c. Modificării structurii posturilor în Consiliul Superior al Magistraturii în favoarea gradelor profesionale superioare (Curte de Apel, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi parchetele de pe lângă acestea).
9. Îmbunătăţirea strategiei de reformă întocmită de CSM, ICCJ şi organizaţiile profesionale.
10. Regândirea reglementărilor legale privind asistenţa juridică gratuită
11. Reorganizarea INM, în sensul dezvoltării atribuţiilor de perfecţionare a magistraţilor în specializările comercial, faliment, dreptul familiei, infracţiuni în domeniul bancar şi informatică.

Uniunea Social – Liberală are credinţa că, prin adoptarea şi punerea în aplicare a acestui pachet de măsură, se va realiza adevărata reformă a justiţiei române. Aceasta reformă nu poate fi făcută decât având la bază un parteneriat onest şi transparent cu organizaţiile profesionale ale magistraţilor, cu CSM, cu reprezentanţi ai puterii executive şi ai societăţii civile. Numai printr-o reformă reală a justiţiei se poate reface încrederea cetăţeanului în actul de justiţie, condiţie esenţială a unui stat de drept, democratic, modern.

Un colaj marca Vass-Paul

---

Doamna Andreea Vass a realizat un mic colaj cu păreri de criză.

cum-percep-liderii-europeni-mersul-economiei-in-anul-2012

Angela Merkel

• Îndeamnă la o mai puternică uniune politică în Europa pentru a depăşi criza datoriilor suverane. Asistăm la „cele mai dificile ore ale Europei de după cel de-al doilea război mondial”.
• Este necesară revizuirea Tratatelor europene pentru a crea o uniune mai strânsă politic şi a include sancţiuni dure, aplicate automat, ţărilor care încalcă normele de disciplină fiscală, chiar eventual de a le aduce în faţa Curţii Europene de Justiţie.
• Problemele oricărui stat din zona euro sunt şi problemele celorlalte state membre ale UE. Responsabilitatea noastră nu se opreşte la graniţele ţării noastre.
• Euro este mai mult decât o monedă. Este simbolul unificării Europei, a unei jumătăţi de secol de libertate şi pace.
• Zona euro încă nu a identificat calea de redresare de la paralizanta criză a datoriilor.
• Situaţia din Europa poate produce o schimbare în bine. Criza datoriilor nu este doar o situaţie neplăcută, ci este şi un moment de decizie, de cotitură şi de schimbare, oferind şansa de a urma o cale diferită.

José Manuel Barroso

• Recentele previziuni economice ale Comisiei Europene confirmă că situaţia în care ne aflăm este presantă şi extrem de provocatoare.
• Redresarea economică a încetinit: investiţiile şi consumul au stagnat, fiind afectate de lipsa de încredere. Prognozele de creştere economică sunt mici, şomajul va rămâne în jurul nivelului de 10% în următorii 2 ani, afectând 23 milioane persoane din UE. Provocările cresc în magnitudine, fiind dublate de turbulenţele de pe pieţele obligaţiunilor suverane.
• Restaurarea încrederii prin consolidarea fiscală, reforme structurale, consolidarea guvernanţei economice şi stimularea creşterii economice este mai importantă decât oricând.
• Zona euro se confruntă cu o adevarată criză sistemică şi este nevoie de un angajament mai puternic din partea tuturor ţărilor din regiune pentru a o rezolva.
• Este nevoie de o integrare economică mai profundă a celor 17 state din zona euro, însă fără a dezavantaja celelalte zece membre ale Uniunii Europene.
• Uniunea monetară este la răscruce. În lipsa unei guvernări economice centralizate a zonei euro, o monedă unică ar fi greu – dacă nu chiar imposibil – de administrat. Acest guvern economic ar trebui să garanteze mai multă disciplină şi mai mult control reciproc; ar trebui să împiedice statele să acumuleze deficite periculoase.

Olli Rehn

• Creşterea economică a stagnat în Europa şi există riscul unei noi recesiuni în lipsa acţiunilor necesare.
• Deşi actualele scenarii nu iau în calcul o nouă criză, probabilitatea unei stagnări prelungite este mare. Nu poate fi exclusă posibilitatea unei recesiuni profunde şi prelungite, dată fiind incertitudinea neobişnuit de ridicată ce planează în jurul deciziilor politice cheie şi a turbulenţelor de pe pieţe.
• Deşi locurile de muncă sunt în creştere în unele state membre, nicio îmbunătăţire reală nu este prognozată la nivelul UE.
• Cheia pentru reluarea creşterii şi crearea de locuri de muncă este restabilirea încrederii în sustenabilitatea fiscală şi în sistemul financiar şi accelerarea reformelor pentru a spori potenţialul de creştere al Europei.
• Statele au tendinţa de a ascunde, până în ultima clipă, gravitatea situaţiei în care se află; or, cineva trebuie să le dea de veste partenerilor că lucruri rele se întâmplă în interiorul familiei euro.

Herman Van Rompuy

• Criza afectează direct moneda euro. În aceste timpuri de război financiar, avem nevoie de consens naţional, ca unic răspuns viabil la aceste situaţii extreme. Credibilitatea este cheia pentru rezolvarea crizei, prin acţiuni consistente.
• O ameninţare sistemică cere un răspuns sistemic. Responsabilitate şi solidaritate.

David Cameron

• Stabilitatea monedei euro şi a zonei euro este ameninţată de situaţia economică precară a Italiei. Situaţia în care se află Italia este un semnal de alarmă pentru fiecare ţară care nu are un plan credibil pentru a face faţă datoriilor şi deficitelor excesive sau nu îl aplică.
• Dacă liderii europeni doresc să salveze euro şi instituţiile zonei euro, trebuie să acţioneze imediat. Cu cât întârzie mai mult, cu atât pericolul este mai mare.
• Paralizia în zona euro alarmează pieţele şi are un efect de îngheţare a evoluţiilor economice din multe ţări.
• Răspunsul corect pentru economie: reducerea datoriilor şi stimularea creşterii economice. Cele două nu reprezintă alternative, ci sunt dimensiuni esenţiale care merg împreună. Nu poate fi realizată una fără cealaltă.
• Preocuparea pentru deficitul bugetar trebuie să se afle pe primul loc în planul de redresare economică. Cei care consideră în continuare că soluţia pentru ieşirea din criză constă în acordarea de stimulente fiscale tradiţionale sau efectuarea de cheltuieli suplimentare finanţate prin şi mai multe împrumuturi se înşeală amarnic.
• Avem nevoie de un nou tip de economie şi o altfel de creştere economică. Trebuie să începem să dezvoltăm infrastructura esenţială pentru a asigura puterea economiei. Să realizăm proiectele care vor conduce la creşerea capacităţii productive a ţării: îmbunătăţirea infrastructurii rutiere, feroviare şi energetice pentru energizarea economiei.

Christine Lagarde

• Nori negri se adună asupra economiei globale. Ţările trebuie să se pregătească pentru orice furtună care le-ar putea lovi.
• În lipsa unei acţiuni comune, curajoase, economia globală riscă să intre într-o spirală descendentă a incertitudinii, a instabilităţii financiare şi să cunoască o potenţială prăbuşire a cererii la nivel mondial. Riscăm un deceniu pierdut, aşa cum avertizează unii comentatori.

Mariano Rajoy, Spania

• Sunt necesare reforme majore, pe lângă continuarea şi suplimentarea măsurilor de austeritate şi controlul strict al deficitului.
• Sectorul public va suferi schimbări majore. Vor fi restructurate administraţiile guvernamentale, fiind posibilă închiderea fundaţiilor publice şi stoparea lucrărilor publice. Angajările vor fi îngheţate. În plus, se are în vedere reforma pieţei muncii şi reforma financiară.
• Cheltuielile bugetare vor fi drastic reduse, iar Madridul va face toate sacrificiile. Prin urmare, cheltuielile vor fi tăiate “de peste tot”, cu excepţia pensiilor publice, a sănătăţii şi educaţiei. Vor fi impuse tăieri la nivelul programelor sociale şi a cheltuielilor administraţiei publice.
• Spania va reuşi să reducă deficitul bugetar până la 4,4% din PIB anul viitor, de la 9,3% în 2010.
• Guvernul contează pe oamenii de afaceri pentru a pune umărul la contracararea crizei. Este necesar un plan-şoc pentru antreprenori. Nivelul de impozitare al afacerilor va fi redus.

Ieri am primit de la domnul N. Răducanu următorul filmuleţ YouTube care face o sinteză cel puţin la fel de bună ca şi liderii europeni de mai sus.



Nimeni nu are bani, toţi vorbesc însă de soluţii.

Problema Iranului revine

---

Spuneam că sunt semene că se pregăteşte invazia în Iran.

Mai întâi s-a anunţat că Uniunea Europeană gândeşte noi sancţiuni asupra Iranului, pe surse anunţându-se sancţiuni asupra transportului maritim, ceea ce ar aduce prejudicii economice extrem de importante Iranului (evident, este un pic ciudat din punctul de vedere al dreptului internaţional cum poate UE să interzică transportul maritim iranian). Vezi şi http://www.hotnews.ro/stiri-international-10753967-uniunea-europeana-pregateste-noi-sanctiuni-impotriva-iranului.htm

Apoi Marea Britanie a anunţat că suspenda legăturile cu toate băncile iraniene (nu şi în cazul afacerilor cu petrol...) George Osborne, ministrul de Finanţe britanic: Credem ca actiunile regimului iranian reprezinta o amenintare importanta la adresa sigurantei nationale a Marii Britanii si a sigurantei comunitatii internationale. Anuntul de astazi este un pas in plus pentru a nu permite ca regimul iranian sa obtina arme nucleare

Pretextul acestor sancţiuni este acelaşi raport al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), despre care am mai vorbit. Vezi şi http://www.hotnews.ro/stiri-international-10753161-marea-britanie-suspenda-legaturile-toate-bancile-iraniene-din-cauza-programului-nuclear-teheranului-sua-pregateste-anunte-inasprirea-sanctiunilor.htm

Iată însă că Iranul reacţionează şi încă reacţionează la nivelul studenţilor.

Mai multi studenti iranieni care participa la o demonstratie anti-britanica au intrat marti in ambasada Marii Britanii de la Teheran, transmite Reuters, care citeaza agentia de presa Mehr. Manifestantii au escaladat poarta misiunii diplomatice, au coborat si au ars steagul britanic, inaltand in locul sau un drapel iranian.
(http://www.hotnews.ro/stiri-international-10818661-ultima-ora-studentii-iranieni-intrat-ambasada-britanica-teheran.htm)

Provocarea este evidentă deoarece în lumea islamului nu este specifică reacţia de tipul "capul plecat sabia nu-l taie"... Ei urmează Legea Talionului.

Iar de va fi şi altă vătămare, atunci să plătească suflet pentru suflet,
Ochi pentru ochi, dinte pentru dinte, mână pentru mână, picior pentru picior,
Arsură pentru arsură, rană pentru rană, vânătaie pentru vânătaie.
(Ieşirea 21,23-25)

(http://www.mehrnews.com)

Nu este de mirare că domnul Hossein Salami, comandant adjunct al Islamic Revolution Guards Corps, a spus ieri că: Based on the strategy of threat against threat, which was pronounced recently by the Supreme Leader, we are revising our defense doctrine… and this revision meets all our needs for a reliable defense and strong deterrence.

Dacă adăugăm şi reacţia Parlamentului Iranian de a rupe relaţiile cu Marea Britanie... http://www.mehrnews.com/en/newsdetail.aspx?NewsID=1469130
... obţinem o imagine mai completă care arată, din ce în ce mai clar, că Iranul este provocat pentru a putea urma o invazie a "forţelor NATO" în Teheran.

Doamna Mekel începe să se prindă...

---

Există un moment al ţărilor bogate în care politicienii nu prea realizează ce se întâmplă... De ce? Pentru că sunt cuprinşi de frenezia propagandei de tipul "suntem cei mai tari, suntem economii supra-dezvoltate, suntem democraţia la care alţii privesc cu jind"... o efervescenţa a visului occidental care conduce, firesc, la "nu ni se poate întâmpla nimic".

La o conferinţă de presă obişnuită şi care nu anunţa nimic, s-a făcut cunoscut un punct de vedere al cancelarului Angela Merkel (prin vocea lui Steffen Seibert) cu o nuanţă ceva mai puţin obişnuită:
"Germania este solidară cu partenerii europeni şi deja a furnizat o cantitate enormă de resurse. Dar, de asemenea, avem şi noi datorii cu care trebuie să ne descurcăm.".
Şi încă ceva care mi-a adus aminte de dl. Emil Boc...
"Suntem pe drumul bun în a face asta... dar nu avem resurse financiare nelimitate"
Mai multe pe http://www.thelocal.de/politics/20111128-39167.html

Iată că încep şi ei să se prindă că ieşirea asta din criză nu prea e aşa simplă şi banală cum se credea la început. Vine o recesiune ce va scădea abrupt nivelul de trai occidental. Politicienii lumii economiilor avansate încep să vadă semnele viitoarelor mizerii şi revoluţii. Şi peste toate astea, "comuniştii" din est par să le râdă în nas cu creşterile lor economice ce par să sfideze criza mondială. Evident, "par" nu este acelaşi lucru cu "realitatea"... dar aparenţele lovesc la fel de tare, nu-i aşa?

Să readucem în prim plan un cuvânt al prezentului: GENOCID

---

Ştiu că lumea mă priveşte cu suspiciune când vorbesc despre genocid. Cei mai mulţi îmi vor spune... haide că nu e chiar aşa.

GENOCÍD, genocide, s. n. infracţiune săvârşită în scopul de a distruge deliberat şi sistematic, în întregime sau în parte, o colectivitate sau un grup naţional, rasial, etnic sau politic

Dincolo de DEX, haideţi să vedem totuşi definiţia juridică:
Genocid
infractiune contra pacii si omenirii, ce consta in savarsirea in scopul de a distruge in intregime sau in parte o colectivitate sau un grup national, etnic, rasial sau religios, a vreuneia din urmatoarele fapte:
a)uciderea membrilor colectivitatii sau grupului;
b)vatamarea grava a integritatii fizice sau mintale a membrilor colectivitatii sau grupului;
c)supunerea colectivitatii ori grupului la conditii de existenta sau tratament de natura sa duca la distrugere fizica;
d)luarea de masuri tinzand la impiedicarea nasterilor in sanul colectivitatii sau grupului;
e) transferarea fortata a copiilor apartinand unei colectivitati sau unui grup, in alta colectivitate sau grup.

Daca fapta este savarsita in timp de razboi, pedeapsa atinge limita maxima. Se pedepseste si intelegerea in vederea savarsirii de genocid.

Totul a început cu primul primar intrat în greva foamei pentru că cetăţenii urbei în care este primar nu au bani pentru căldură.

Nemulţumit de faptul că Guvernul nu-i alocă cel puţin trei milioane de lei necesare subvenţionării preţului la gigacalorie, primarul municipiului Brad, Florin Cazacu, a anunţat, ieri, că intră în greva foamei.

„Este o soluţie extremă, pentru o situaţie extremă. Este inadmisibil ca aproape 10.000 de oameni să fie lăsaţi pradă frigului. Din păcate, toate intervenţiile făcute la nivelul Guvernului nu şi-au găsit ecou. Sunt consternat că, în cursul lunii octombrie, au fost alocate 380 de milioane de lei din Fondul de rezervă al Guvernului pentru localităţi care nu au costuri atât de ridicate pentru producerea agentului termic, iar municipiul Brad nu se regăseşte printre acestea“, a declarat Florin Cazacu.
Edilul susţine că fondurile minime pentru producerea energiei termice în municipiul Brad ar trebui să fie de circa 3 milioane de lei, pentru această iarnă, suma fiind imposibil de acoperit de la bugetul local.
(http://www.adevarul.ro/locale/hunedoara/hunedoara-deva-brad-primar-greva-greva_foamei-Florin_Cazacu_0_595140931.html)

Eu am fost impresionat de gestul domnului Florin Cazacu, chiar dacă se vor găsi voci care să zică că este un gest electoral. Am fost impresionat mai ales că domnul primar încearcă să facă ceva, să construiască o alternativă, şi nu numai să "cerşească" nişte bani de la guvern.

“Prin greva mea incerc sa atrag atentia ca la Brad nu exista alternativa pentru incalzire. Nu avem gaz metan, nu sunt coşuri de fum la blocuri, iar sistemul electric nu poate face fata consumului. Am incercat, de trei luni de zile, prin interventii la Guvern, la Ministerul Administratiei şi Internelor, am trimis zeci de memorii, dar niciunul nu şi-a gasit rezolvare. Este o situatie extrem de grava. Inca din luna august am tot cerut ajutorul şi am tot informat Guvernul ca avem nevoie de ajutor. Mai mult, s-a intocmit un proiect de hotarâre ce a fost inaintat la sfârşitul lunii octombrie Guvernului care doar trebuia sa aprobe suma, insa nu s-a intâmplat acest lucru”, a mai declarat Cazacu.

Potrivit primarului, costul de productie al unei gigacalorii in municipiul Brad se ridica la 831 de lei, tariful fiind cel mai mare din tara. Cazacu sustine ca pretul mare este influentat de faptul ca energia termica este produsa pe baza de pacura, fara cogenerare. Astfel, populatia din Brad ar trebui sa achite pentru o gigacalorie 295 de lei, iar diferenta de 536 de lei ar trebui acoperita de la bugetul local, dar autoritatile nu dispun de aceşti bani.
(http://stirileprotv.ro/stiri/hunedoara/primarul-municipiului-brad-in-greva-foamei-pentru-ca-populatia-nu-are-caldura.html)

Ei bine, acest om care ar putea să constituie, pentru această iniţiativă curajoasă, un model al politicianului dedicat funcţiei (mai multe, recunosc, nu ştiu despre domnia sa) este luat în bătaie de joc de un ministru destul de invizibil.

Cum spunea Caragiale...

M: Mare canalie!

L: şi pe urmă a făcut aluzie aproape pe faţă la un alt amic...

M: La cine?

L: Nu-ţi spun...

M: Ascultă-mă, Lache! să ştii că mă supăr serios!... Trebuie numaidecât să-mi spui...

L: Dacă nu vreau.

M: Trebuie să vrei! auzi! fiindcă-ţi trag palme, mă-nţelegi?

L: Ei, uite, vezi? ăsta e cusurul tău – eşti violent.

Dar cine să fie violent atât de tare încât "să-i dea palme" amicului Igaş? Cum zic "cititorii" de manele... "I-auzi ce zice domnul Igaş!"

Ministrul Internelor, Traian Igas, a declarat vineri, referitor la cazul primarului din localitatea Brad, Florin Cazacu, intrat in greva foamei deoarece nu are bani pentru termoficare, ca edilul nu a stiut sa gestioneze sumele venite de la MAI si de la bugetul de stat.

Totodata, ministrul le-a recomandat locuitorilor din Brad ca, la urmatoarele alegeri, sa voteze "un primar mai gospodar". Referindu-se la acest caz, Igas a invocat "vorba proverbului: Cri, cri, cri, toamna gri...".

"Toata vara a stat si acum vine si cere bani", a apreciat ministrul de Interne.

Pe de alta parte, Igas a anuntat, in cadrul conferintei de vineri, ca Executivul a decis alocarea unor sume pentru localitatile care au probleme ca incalzirea centrala, printre care se regaseste si localitatea Brad, pentru care au fost alocate 10 miliarde de lei vechi.
(http://www.ziare.com/traian-igas/ministru-interne/igas-despre-primarul-in-greva-foamei-vorba-proverbului-cri-cri-cri-toamna-gri-1136167)

Sunt prea stilat să dau nişte replici de tipul "Cheloo - In corpore sano", dar cred că o astfel de linie melodică ar fi nimerită în acest caz. Îi fac cadou însă domnului Igaş nişte versuri scrise de Radu Gyr:

Rupţi şi slabi şi ciuruiţi de ploaie,
vineţi în amurgul citadin,
zornăim sub bura de venin,
poticniţi în fiarte şi noroaie.

Strâmbi de lanţ, de burniţă, de foame,
ducem boarfa noastră-ntr-o boccea
prin oraşul care nu ne vrea,
beat de abur cald şi de reclame.

Dinapoi mânaţi ca o cireadă,
suduiţi de paznici fumurii,
despoiem din ochi tutungerii,
brutării, femei, întreaga stradă.

Târgul, însă, fuge la o parte,
case şi lumini se trag-napoi,
să n-atingă haita de strigoi
care vin zăngănitori din moarte.

Şi drumeţii cu priviri grăbite,
mai grăbiţi din calea noastră pier,
să n-audă vaietul din fier,
nici să vadă foamea din orbite.

Rupţi şi slabi şi ciuruiţi de ploaie,
vineţi în amurgul citadin,
zornăim sub bura de venin,
poticniţi în fiare şi noroaie.

Doar aici, pe coasta noastră stângă,
Precista în treacăt şi-a culcat
palidul obraz înlăcrimat,
zăbovind o clipă să ne plângă.

Haios este că primarul ar avea nevoie de 3 milioane RON şi domnul Igaş a dispus pentru localităţile care au probleme cu încălzirea centrală, printre care se regăseşte şi localitatea Brad, 10 miliarde de lei vechi (un milion RON).

(http://www.vestic.ro/articol_20256/%28foto-video%29--ministrul-constantin-traian-igas-a-donat-sange-la-centrul-pentru-transfuzie-sanguina.html)