Politici filtrate de raţiune: April 2011

30 April 2011

Moţiunea Blaga, a doua şi ultima parte

(continuare Moţiunea Blaga, prima parte)

8. „Pentru PDL statul nu este nici o instituţie autoritară plasată deasupra cetăţenilor, dar nici un simplu instrument tehnic supus presiunilor prezentului, ci un spaţiu public deschis în care, prin intermediul mecanismelor democraţiei naţionale şi locale, se stabilesc direcţiile strategice de dezvoltare şi se
implementează politicile publice.”

Aş fi spus, la prima vedere, că această frază este un truism. Şi totuşi... cine vede statul ca o „instituţie autoritară plasată deasupra cetăţenilor”? De unde până unde a simţit domnul Blaga să specifice faptul că PDL nu vede statul ca pe o instituţie autoritară (înţelegând probabil prin aceasta de fapt un zbir, pentru că altfel autoritatea statului este evidentă) şi deasupra cetăţenilor (în condiţiile în care cetăţenii sunt cei suveranii).

9. „PDL va acţiona pentru consolidarea activităţii şi creşterea eficienţei instituţiilor implicate în domeniul prevenirii şi combaterii corupţiei, pentru îmbunătăţirea activităţilor de identificare a factorilor de risc ce generează sau favorizează corupţia în organizaţii (proceduri, comportamente, posturi, persoane etc.) şi dezvoltarea de mecanisme de intervenţie şi de eliminare a acesteia.”

Amestecul politicii cu zona justiţiei este o zonă extrem de sensibilă. Este foarte important şi la ce anume se referă domnul Blaga.

„O metodă sigură de prevenire şi combatere a corupţiei este creşterea transparenţei activităţii instituţiilor publice.” OK
„Aceasta presupune utilizarea pe scară largă a tehnologiei informaţiei şi simplificarea accesului cetăţenilor la serviciile publice.” OK
„PDL susţine implicarea activă a reprezentanţilor societăţii civile în activităţile de prevenire şi combatere a faptelor de corupţie.” Aici nu mai înţeleg exact ce doreşte domnul Blaga să spună... Cum adică să se implice reprezentanţii societăţii civile în activităţile de prevenire şi combatere a actelor de corupţie. Mai precis ce pot face reprezentanţii societăţii civile?
„Statul trebuie să asigure fiecărui cetăţean un mediu de securitate, în care libertatea şi justiţia sunt garantate.” OK, la nivel de declaraţie... în realitate tocmai asta este problema că statul nu asigură acest mediu de securitate.
„Obiectivele prioritare ale PDL sunt creşterea gradului de siguranţă şi protecţie pentru cetăţeni, combaterea infracţionalităţii, a terorismului şi criminalităţii transfrontaliere, combaterea traficului şi consumului de droguri, consolidarea autorităţii structurilor de aplicare a legii şi creşterea încrederii
cetăţenilor în acestea.” OK... deşi consolidarea autorităţii structurilor de aplicare a legii pare destul de ciudat spus.

Până aici avem bune intenţii... mai departe? Nu m-a convins domnul Blaga. Singura chestiune logică este aceea legată de transparenţă, un deziderat politic vechi... dar atât.

10. „În viziunea PDL, educaţia, pregătirea profesională şi cercetarea constituie vectorii transformării societăţii româneşti. Creşterea calităţii sistemului educaţional şi interconectarea educaţiei cu piaţa muncii sunt esenţiale pentru viitorul societăţii noastre.”

Sigur, declarativ este excelent... numai că PDL a făcut o „reformă” de nu a mulţumit pe absolut nimeni. Poate pe domnul Băsescu...

11. „Obiectivele politicilor publice ale PDL în domeniul sănătăţii sunt: realizarea efectivă a accesului egal al cetăţenilor la serviciile de sănătate primare; creşterea speranţei de viaţă prin îmbunătăţirea calităţii şi siguranţei actului medical şi apropierea de indicatorii de sănătate şi demografici ai statelor europene.”

Când acum puţin timp se desfiinţau unităţi sanitare din localităţi mai mici cu gândul că cetăţenii de acolo se pot duce în marile oraşe, nici nu mă gândeam că o astfel de politică conduce la „realizarea efectivă a accesului egal al cetăţenilor la serviciile de sănătate primare”. Tare sunt curios cam care este viziunea domnului Blaga despre acest „acces egal”.

„PDL susţine creşterea progresivă a elementului privat în serviciile de sănătate.”

În acelaşi timp, tot PDL a desfiinţat prin „tăierea finanţării de la CNAS” spitale care erau ale primăriei în loc să le privatizeze.

„Dezvoltarea sistemului de urgenţă şi a serviciilor SMURD, dezvoltarea asistenţei sanitare în mediul rural şi educaţia pentru sănătate sunt obiective majore ale politicilor publice ale PDL.”

Domnul Blaga chiar spune, că un obiectiv major al politicilor publice ale PDL este „dezvoltarea asistenţei sanitare în mediul rural”. Cum anume, prin închidere?

12. Am ceva de aplaudat, dacă ceea ce spune domnul Blaga este chiar adevărat şi nu o „gogoriţă” de moment a declaraţiei.

„PDL va acorda o mai mare atenţie relaţiilor parteneriale cu China, Japonia şi India şi parteneriatului strategic cu Republica Coreea, cu obiectivul consolidării relaţiilor politice şi amplificării cooperării economice.”

Mereu am sugerat această refacere a relaţiei diplomatico-economică cu zona estică, în special cu China. Sper să fie ceva adevărat. Eu chiar nu înţeleg de ce ne ferim de o relaţie cu estul când state occidentale, chiar SUA, nu au absolut nici o reţinere în a face aşa ceva.

Domnul Blaga continuă... „Totodată, susţinem diversificarea relaţiilor României cu statele din Orientul Mijlociu, atât cu Israelul, cât şi cu statele arabe, parteneri economici tradiţionali în domeniile comercial şi energetic.”

Da, şi asta este bine... Din păcate nu văd în politica Guvernului Boc că PDL are un astfel de obiectiv.

13. Domnul Blaga se contrazice un pic alăturând două măsuri.
Măsura: „stabilitate legislativă şi predictibilitatea politicilor economice în conformitate cu disciplina fiscal-bugetară comunitară”
Şi măsura: „extinderea bazelor de impozitare, respectiv a subiecţilor supuşi prelevărilor obligatorii, inclusiv prin creşterea gradului de ocupare a forţei de muncă;”

Păi sau se instaurează o stabilitate legislativă, sau se modifică prin locurile esenţiale... pentru că extinderea bazelor de impozitare este totuşi o acţiune importantă de modificare a legislaţiei fiscale.

14. „practicarea extinsă a parteneriatului public-privat, sursă fundamentală de finanţare majoră în domeniile infrastructurii fizice şi al protecţiei mediului;”

Parteneriatul public-privat este o modalitate eficientă de externalizare bugetară a costurilor pentru investiţii publice. Ele au însă şi un cost, pentru că partea privată a parteneriatului public-privat trebuie să-şi recupereze cumva investiţia. Extinderea la maxim a parteneriatului public-privat conduce la probleme de natură socială, dar şi de control asupra modalităţii de recuperare a banilor.

15. „crearea unei structuri de afaceri interne, în cadrul autorităţii de administrare fiscală care să supravegheze şi investigheze, cu caracter permanent, integritatea angajaţilor acestei instituţii;

Vai ce am mai râs... Încep să cred că domnul Blaga a tradus cumva din engleză aceste măsuri... Este singura explicaţie pe care o dau folosirii sintagmei „structuri de afaceri interne”, o paralelă la „internal affairs law enforcement agency” din poliţia americană.

16. „înfiinţarea unei unităţi de coordonare a investiţiilor publice, în subordinea primului-ministru;”

Cu alte cuvinte... politizarea şi controlul partinic al investiţiilor publice.

17. „îndatorarea publică se va admite numai pentru investiţii;”

La nivelul la care a ajuns îndatorarea publică... cel mai bine ar fi îndatorare publică zero.

18. Măsuri interesante, dacă ar putea fi aplicate
„reducerea dependenţei de bugetul de stat a bugetului asigurărilor sociale de stat şi a bugetului asigurărilor sociale de sănătate;”
„menţinerea CEC Bank ca bancă comercială cu capital integral de stat;”
„redinamizarea Eximbank, ca factor cheie în sprijinirea exportului, a producţiei pentru export şi a garantării creditului bancar în domeniu;
„dezvoltarea pieţei de capital autohtone;”
Restul îmi par uşor demagogice.

20. Dar să vedem că părere are domnul Blaga în sfera politicilor publice sociale.

„* reducerea treptată a caracterului asistenţial al intervenţiilor de natură socială ale statului;
* acordarea unui rol mai important bisericii şi organizaţiilor neguvernamentale în asistenţa socială;
* creşterea rolului meritului în redistribuirea produsului economic în cadrul implementării justiţiei sociale;
* evaluarea corectă a necesităţilor de asistenţă socială de natura ajutorului social, în scopul evitării cazurilor de mimare a eligibilităţii în materie;
* însoţirea acordării ajutorului social de acordarea de asistenţă pentru ieşirea din categoria asistaţilor social;
* încurajarea natalităţii prin corelarea stimulentelor economice cu cele instituţionale;
* elaborarea şi implementarea de programe simple, eficace şi autoparticipative pentru integrarea socială (în primul rând, sub aspectul ocupării şi al educaţiei) a persoanelor defavorizate.”

Îmi pare rău să constat... dar tot acţiuni enumerări demagogice pe care le tot aud de cel puţin nu deceniu.

21. „Cu drag, Vasile Blaga”

În concluzie, domnul Blaga a fost oarecum „mai aplicat” ca domnul Boc, dar tot demagogic în esenţa moţiunii. De asemenea constat, ca şi la domnul Boc, construcţia tip conspect, grija de a atinge toate elementele, fără prea mare aplecare spre mesajul propriului partid. Mă aşteptam ca aceste moţiuni să aibă mai multă legătură cu viaţa de partid decât cu România şi guvernarea. Această moţiune este despre cum va guverna PDL de acum înainte timp de secole la rând, dar nu spune prea mare lucru despre cum va lucra partidul. În afară de câteva principii răsuflate şi pline de platitudine, eu nu am descoperit nimic „altfel” pentru membri de partid. Pe ei nu-i aşteaptă nici o schimbare. Aceste moţiuni ar fi trebuit să fie tocmai despre ei, despre PDL, despre o schimbare de concepţie la nivel de partid şi nu despre un fel de raport de activitate al guvernării dublat de „planurile de viitor”. Ceva nu merge în mintea celor care conduc partide, ceva trebuie schimbat.

Măcar domnul Blaga are drag de membrii de partid. Adevărul este că iubirea i se citeşte pe faţă. (dacă mi se permite o mică glumă)

Am reevaluat personajul Caţavencu

Cultura românească condamnă cetăţeanul Caţavencu la statutul de personaj negativ. Încep să cred că domnul Caţavencu avocat, director-proprietar al ziarului Răcnetul Carpaţilor, prezident-fundator al Societăţii enciclopedice-cooperative "Aurora economică română" este totuşi singurul personaj normal din piesa "O scrisoare pierdută".

Păi să-l analizăm pe dl. Ştefan Tipătescu, prefectul judeţului. Domnia sa este un funcţionar care dezvoltă abuziv calitatea. Descrierea „...Ruşine pentru oraşul nostru să tremure în faţa unui om!... Ruşine pentru guvernul vitreg, care dă unul din cele mai frumoase judeţe ale României pradă în ghearele unui vampir!..." i se potriveşte. Nu-i vorbă aici de adulter, deşi probabil că aici este concentrat conceptul de imoralitate, ci de faptul că domnia sa, din poziţia de prefect, realizează abuz după abuz.

https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjJW9VAwgcvWCWIjxynt4RYy6RDmzOC9EBg7ln8JSZgA47Za1HMGtg07h-WEHBopQTFOK4j2EeI7dx6ROqGmg2vsvUy1f0YZArfkAMAUYulACHAxPV2y2QJTdR5ZrCJS5gQeUR9TsLq4iM/s640/catavencu+bule.jpg

(sursa: http://artofpetry.blogspot.com/2011/03/nae-catavencu.html)

Zaharia Trahanche, prezidentul Comitetului permanent, Comitetului electoral, Comitetului şcolar, Comiţiului agricol şi al altor comitete şi comiţii, domnii Tache Farfuridi şi Iordache Brânzovenescu, avocaţi, membrii al acestor comitete şi comiţii, reprezintă turma unui partid, oamenii fără glas şi fără constituţie politică... ei reprezintă exponenţii masei de manevră, alături de Ionescu şi Popescu.

Domnul poliţaiu Ghiţă Pristanda este omul prefectului, om cu familie mare, nouă suflete, şi "renumeraţie" mică, după buget, îşi face misia încălcând legile pus să le apere.

Doamna Zoe Trahanache este ambiţioasă, adulterină şi dispusă să calce pe "cadavrele politicii" pentru a-şi vedea ţelurile atinse.

Cetăţeanul turmentat este "alegătorul model" ce votează după bilet.

Despre Agamemnon Dandanache, vechi luptător de la 48, nici nu mai trebuie discutat... domnia sa este cel mai negativ dintre personaje.

Dintre toate aceste personaje, domnul Caţavencu este singurul personaj cu adevărat politic. Este un vector de opinie pentru dăscălime, Ionescu, Popescu, popa Pripici, d. Tăchiţă, şi Petcuş, şi Zapisescu, toată gaşca-n păr, are un discurs închegat care spune ceva (chiar dacă acel ceva este totuşi fără valoare), foloseşte şantajul pentru a ajunge deputat. Ce vreau? ce vreau? Știi bine ce vreau. Vreau ce mi se cuvine după o luptă de atâta vreme; vreau ceea ce merit în oraşul ăsta de gogomani, unde sunt cel d-întâi... între fruntaşii politici... Vreau... mandatul de deputat, iată ce vreau: nimic altceva! nimic! nimic! Domnul Caţavencu este arhetipul politicianului de astăzi, reprezintă normalitatea omului politic... iată de ce spun că am reevaluat personajul Caţavencu.

Domnul Traian Băsescu a rămas fără un mogul de serviciu

Dacă domnul Elan Schwartzenberg ajunge patronul Realitatea TV... cine mai umflă pânzele victimizării PDL în frunte cu domnul preşedinte Traian Băsescu. Fără un mogul "de serviciu" la Realitatea TV, care să-l oprime mediatic, PDL-ul nu mai poate da vina pe manipulare. Ceva se va schimba în comunicarea politic-popor? Mă îndoiesc. PDL şi Traian Băsescu au la îndemână astăzi foarte multe canale TV prin care se pot exprima, năravul însă se schimbă mai greu.

http://www.ziuaconstanta.ro/images/stories/2009/10/online/elan.jpg

(sursa foto: http://www.ziuaconstanta.ro/stiri-calde/stiri-calde/elan-schwartzenberg-la-qa-despre-criza-politica-care-afecteaza-afacerile-55609.html)

Întrebarea pe care mi-o adresez eu este cât anume au costat acele 92% din acţiuni? Domnul Schwartzenberg deţine o avere estimata la 50 de milioane de euro... este o avere îndeajuns de mare pentru a prelua realitatea (pentru că aceşti bani nu sunt bani lichizi ci, majoritatea dintre ei, blocaţi în capital)? Numai "problemele" identificate de ANAF la controlul Realităţii TV sunt de milioane de lei. Este interesant de urmărit ce se va întâmpla mai departe

29 April 2011

Arestări politice sau politica arestării

Asistăm la o perpetuă telenovelă a arestări domnului Sorin Ovidiu Vântu. Or fi politice, nu or fi politice... O fi frustrarea anchetatorului care îl ştie pe unul vinovat de jumătate de Cod Penal şi nu are cum să-l prindă... O fi răzbunarea prezidenţială care-şi aruncă o mână nevăzută prin oamenii cheie care cercetează penal românii... Cine ştie.

Astăzi a fost evenimentul "nunta secolului". La un moment dat au apărut nişte poliţişti englezi.

(sursa foto: http://redhillthoughts.blogspot.com/2009_07_01_archive.html#4040307369973316586)

Ei bine, cineva a observat că aceşti poliţişti nu au armă. Altcineva a observat că aceşti poliţişti nu sunt dintre cei care dau buzna prin casă, ci dintre cei pe care îi chemi când ai nevoie de ajutor. Şi a mai adăugat acea persoană că poliţiştii respectivi nu sunt conştientizaţi de populaţie "ca la noi", drept un sistem de care trebuie să te fereşti, opresiv, ci chiar sunt înconjuraţi cu respect pentru că servesc comunitatea.

Au trecut 21 de ani de la revoluţie şi eu încă am despre poliţie percepţia de instrument al statului poliţienesc, un concept legat de opresiv şi violenţă. După 21 de ani trăiesc cu impresia că instituţiile statului sunt folosite de câte preşedinte în interes personal. După 21 de ani încă nu am încredere în omul politic, încă nu-l cred, încă mă gândesc că un politician, la o adică, îmi poate înscena cu uşurinţă un dosărel bine ţintit care să mă pună după gratii pentru câteva decenii.

Ei bine, de aceea nu pot să spun cu mâna pe inimă că "mogulul SOV" îşi merită soarta aceasta de plimbat pe la judecăţi, aresturi şi aşa mai departe.
Ce urăsc eu mai mult, ce este mai credibil? Să fie omul de afaceri veros care omoară "racheţi" cu permisiunea unui şef de servicii de informaţii sau să fie cei care îi fac dosare cu înregistrări vizibil ilegale (dat fiind că nu spun mare lucru şi, în consecinţă, nu văd de ce ar trebui să fie la dosar sau făcute publice).

Tribunalul Bucuresti a admis azi recursul procurorilor in cazul lui Sorin Ovidiu Vantu si Ion Ilie Cezar, urmand ca acestia sa fie arestati preventiv pentru 29 de zile.

Sorin Ovidiu Vantu si Ion Ilie Cezar, care erau cercetati in libertate pentru santajarea lui Sebastian Ghita, vor fi arestati preventiv pentru 29 de zile, dupa ce Tribunalul Bucuresti a admis recursul procurorilor fata de aceasta decizie. Hotararea Tribunalului Bucuresti este definitiva, nemaiputand fi atacata, iar cei doi vor fi incarcerati.

Sorin Ovidiu Vantu si Ion Ilie Cezar au fost retinuti pentru santaj, pe 21 aprilie, de procurorii Parchetului instantei supreme. Vantu i-ar fi cerut lui Sebastian Ghita 150.000 de euro lunar, pentru ca ultimul sa "sa fie lasat in pace" de Vintu si sa ramana managerul Realitatea.

Ca garantie ca Ghita va face ce i se cere, Vantu l-a trimis pe Ion Ilie Cezar, zis Nelu Legionaru', sa fie "umbra" managerului Realitatea TV, a sustinut Parchetul, situatie confirmata de interceptarile realizate de anchetatori.

(sursa: http://www.apropo.ro/news/social/sorin-ovidiu-vantu-si-ion-ilie-cezar-arestati-preventiv-pentru-29-de-zile-8204454)

Sorin Ovidiu Vântu: "Este o înscenare creata în laboratoarele Cotroceniului. Când am ajuns dimineaţa la Tribunal, mandatele de arestare erau deja pregătite. Acest pusti, Ghiţă, este o unealta a serviciilor de informaţii ale lui Băsescu. Luni i-am pregătit şi eu o surpriza domnului Traian Băsescu, surpriza la care veţi asista cu toţii. Va doresc un weekend plăcut!

Mi-am adus aminte şi de domnul Dan Diaconescu care, după arestarea sa, a relansat cu adevărat OTV-ul.

Cât de mult poate decade societatea românească? Unde se va ajunge cu această dragoste de mass-media, vodevil şi prost-gust?

Moţiunea Blaga, prima parte

1. „Dragi prieteni,
Partidul Democrat Liberal se află într-un moment de răscruce.”

Prima observaţie este că domnul Blaga şi-a conceput un preambul pentru moţiunea sa sub forma unui discurs pe care, probabil, îl va citi în momentul prezentării. Acest lucru înseamnă că domnia sa nu prea se aşteaptă ca cineva să-i citească moţiunea şi de aceea are de gând să o prezinte oral de fiecare dată.

2. „O spun răspicat: obiectivul meu principal este ca PDL să se menţină la guvernare şi după alegerile din anul 2012, astfel încât să finalizăm reformele începute şi să sprijinim creşterea economică după ieşirea din criză. Numai în aceste condiţii românii pot avea garanţia creşterii nivelului de trai. Sunt convins că acest obiectiv este pe deplin realizabil. Contrar multor păreri exprimate în spaţiul public, consider că PDL are o mare oportunitate. Culoarul de centru-dreapta al politicii româneşti este liber prin dispariţia PNL ca partid
independent, odată cu participarea sa la coaliţia condusă de PSD. Electoratul nu şi-a schimbat opţiunile: majoritatea românilor îşi declară adeziunea către politicile de centru-dreapta.”

Evident că nu pot crede că „menţinerea la guvernare a PDL” are legătură cu binele românilor şi creşterea nivelului de trai. Este interesant însă că domnul Blaga nu vede dimensiunea democratică a alegerilor, anume că cetăţenii îşi exprimă voinţa politică transmiţând celor aleşi ceea ce trebuie să facă. Din spusele domnului Blaga se înţelege cam aşa. Poporul este încă preponderent de dreapta. Cum PNL este suspectat că nu mai face chiar ce vor ei, dat fiind că sunt în USL, poporul ne va vota pe noi şi noi vom conduce România după cum credem noi de cuviinţă. Domnul Blaga, în continuare, întăreşte acest punct de vedere.

„Nici PDL nu şi-a schimbat viziunea: este singurul partid de centru-dreapta angajat în lupta împotriva corupţiei şi care promovează reformele necesare pentru creşterea nivelului de trai al tuturor cetăţenilor.
Alegerile interne sunt întotdeauna dificile. Suntem cu toţii membri ai aceluiaşi partid şi avem aceleaşi convingeri politice.”

Este evident că nu putem vorbi despre o luptă împotriva corupţiei dat fiind că lumea corupţiei în România pare că se acutizează, că devine o formă de exprimare socială. Despre creşterea nivelului de trai nici nu poate fi vorba, dat fiind că în acest moment creşterea preţurilor dublează efectele reducerii salariilor cu 25% şi a creşterii suplimentare a contribuţiilor pe seama pensiilor.

3. „Pentru a asigura stabilitatea proceselor democratice, PDL îşi va asuma pe lângă funcţia politică, de selectare a candidaţilor la toate nivelurile şi de asigurare a guvernării locale şi centrale, şi pe cea de educaţie pentru o societate democratică şi pentru civism. În acest sens, PDL va susţine forme de educaţie civică formale şi informale, accesibile tuturor. Pentru a oferi membrilor şi susţinătorilor săi o mai bună informare politică, partidul, prin intermediul şcolilor democraţiei pe care le va organiza, va populariza valorile, principiile şi politicile pe care le susţine.”

Extrem de interesant. Într-adevăr, misiunea oricărui partid politic este, conform Constituţiei şi a Legii Partidelor, să contribuie la definirea şi la exprimarea voinţei politice a cetăţenilor. Este o dimensiune de care politica românească o cam uită, de regulă. Din păcate domnul Blaga este foarte discret în a descrie metodele de implementare ale acestui deziderat. Repet însă, este o problemă foarte bine atinsă.

4. „Construcţia politică, pentru a fi stabilă şi durabilă, trebuie să fie împărtăşită de societate. Or, tocmai acesta este rolul valorilor, de a constitui o referinţă atât pentru decidenţii politici, cât şi pentru cetăţeni. Valorile afirmate de PDL, în funcţie de care partidul se angajează să acţioneze în viaţa politică, sunt: Dreptatea, Libertatea, Egalitatea şi Solidaritatea, Persoana, Demnitatea umană, Responsabilitatea, Subsidiaritatea şi, ca o consecinţă a tuturor acestora, Democraţia.”

Domnul Blaga identifică exact „valorile” lipsă ale PDL. Acest valori ar trebui să fie caracteristice oricărui partid, ba chiar întregii societăţi, numai că ele lipsesc din PDL şi asta într-un mod vizibil. Din păcate domnul Blaga crede că valorile pot fi implementate în partid prin „etos”.

„Fără un etos care să marcheze spiritele va fi dificil, dacă nu imposibil, să reuşim să transformăm societatea şi să depăşim consecinţele unei tranziţii lungi şi traumatizante.”

Etosul, adică ansamblul de concepte morale ce transpun, ca ţintă, societatea ideală, este tocmai ce lipseşte astăzi din România. Lipseşte şi partidelor politice (prin faptul că nu există o doctrină coerentă ce defineşte societatea ideală) şi vieţii politice (pentru că războiul politic terifiant care ne înconjoare de 20 de ani dovedeşte un egoism exacerbat şi nicidecum moralitate) şi poporului român, care astăzi este în majoritatea sa cuprins de conceptul mercantilist ce doboară, şi împinge în afara normalităţii, orice fel de concept moral. Degeaba domnul Blaga dezvoltă, pe rând, aceste concepte morale când, sub imperiul evidenţei, PDL, „care va să zică”, nu le are.

TRAHANACHE: A! ce coruptă soţietate!... Nu mai e moral, nu mai sunt prinţipuri, nu mai e nimic: enteresul şi iar enteresul... Bine zice fiu-meu de la facultate alaltăieri în scrisoare: vezi, tânăr tânăr, dar copt, serios băiat! zice: „Tatiţo, unde nu e moral, acolo e corupţie, şi o soţietate fără prinţipuri, va să zică că nu le are!..."

Au trecut atâta timp de la opera caragialească şi tot „de caragiale” este politica românească.

5. Trec cu uşurinţă peste obiectivele pe termen lung şi scurt pe care PDL şi le propune... pentru că nu sunt altceva decât nişte chestii banale de tipul „să nu fie rău şi să fie bine”, mai mult enumerări cu caracter populist decât obiecte ideologice cu caracter popular.
Ajung la ceva cu adevărat important, strategia electorală.

„Pe scena politică românească:
* PDL nu face alianţe politice pre-electorale;
* PDL poate face alianţe de guvernare post-electorale;
* prioritate în alianţele de guvernare o au membrii actualei coaliţii de guvernământ, precum şi alte formaţiuni politice cu ideologie de dreapta şi centru-dreapta;
* PDL construieşte şi menţine relaţii de colaborare cu toate partidele democratice, pe obiective de interes naţional;
* PDL este deschis la fuziuni prin absorbţia în PDL a altor formaţiuni politice care aderă la programul său politic, economic şi social;”

Iată un lucru foarte important afirmat, indirect, de domnul Blaga. Domnia sa recunoaşte că în România există alte partide de dreapta şi centru-dreapta, din moment ce le enumeră ca posibilă aliate. Teoria „PDL singurul partid de dreapta din România” cade deci.

6. Iată că urmează adevărata lovitură dată actualului preşedinte de partid, Emil Boc. După ce PDL a avut aproape toate alegerile din teritoriu cu un singur candidat, şi acest candidat a fost, nu-i aşa, „Omul impus de centru”, domnul Blaga spune:

„Principiile de viaţă politică internă ale PDL sunt:
* alegerile în funcţiile de conducere în PDL se desfăşoară de jos în sus, în scopul selectării celor mai competenţi membri;
* PDL nu stabileşte ex ante şi nu impune „ponderi” de reprezentare în organismele de conducere ale partidului la diferitele niveluri ierarhice, nici din punctul de vedere al genului, nici al vârstei, nici al profesiei; singurele criterii relevante sunt competenţa politică, profesionalismul şi integritatea morală;
* deciziile politice sau cele de poziţionare politică ale PDL se iau în urma dezbaterilor în forurile statutare; odată ce decizia a fost luată, toţi membrii partidului trebuie să o respecte, să o apere şi să o aplice;
* diversitatea de opinie politică este încurajată în interiorul partidului şi este descurajată în manifestările sale în afara partidului;
* dialogul politic şi cooperarea dintre generaţii sunt încurajate în cadrul partidului, înţelegându-se faptul că acestea reprezintă izvoare esenţiale de înnoire a partidului, pe de o parte, şi de transmitere a experienţei politice, pe de altă parte.”

Nu pot să nu fiu de acord cu rândurile de mai sus, cu excepţia „odată ce decizia a fost luată, toţi membrii partidului trebuie să o respecte, să o apere şi să o aplice”, care mi se pare exagerată.

7. Domnul Blaga face şi o listă de mecanisme interne foarte nimerită în contextul de astăzi al PDL.

„PDL dezvoltă următoarele mecanisme interne, care să asigure dezvoltarea sa ideologică, organizatorică şi politică:
* pentru fiecare membru de partid se întreţine un CV POLITIC, în care se înregistrează datele profesionale, acţiunile/activităţile, performanţele, funcţiile politice şi/sau publice ocupate etc., în scopul asigurării bazei de date pentru evaluarea oportunităţii formulării unor recomandări de carieră politică;
* comisiile de specialitate ale partidului au activitate permanentă şi produc cu regularitate materiale
documentare, strategii, programe, analize, evaluări, conform programului de activitate sau la cererea
conducerii partidului;
* comisiile tehnice de specialitate de la nivel central au corespondent în organizaţiile locale ale partidului;
* elaborarea, adoptarea şi punerea în aplicare a unui Cod de conduită şi integritate politică a membrilor partidului va asigura criteriile obligatorii de competenţă şi integritate morală a tuturor membrilor de partid;
* dezvoltarea cu caracter permanent a unor forumuri interne periodice de dezbateri politice, ideologice,
economice, morale etc., care să antreneze, atât la nivel central, cât şi la nivel local, cât mai mulţi membri şi simpatizanţi ai partidului, în scopul creşterii nivelului de informare politică şi ideologică, dezvoltării capacităţii de comunicare şi persuasiune publică, responsabilizării politice şi morale.”

Ceea ce lipseşte în această listă este, după părerea mea, imperativul ca PDL să-şi formeze cadrele politice ce vor ocupa posturile din organigrama statului. Competenţele nu pot apărea din neant, nu există o şcoală de miniştrii, premieri, parlamentari... aceştia trebuie şcoliţi de către fiecare partid, şi încă în număr îndeajuns de mare încât să apară şi o concurenţă internă la concurarea „pe posturi”.
(va continua)

Nimic nu-i zburăcios ca pinguinu' şi nici mai natural ca genuinu'

"Genuine" este un cuvânt cu care cel mai mulţi dintre noi ne-am tot întâlnit în sectorul microelectronicii şi al componentelor de calcul. Nu se poate să nu fi citit că nu ştiu ce procesor sau nu ştiu ce program este "genuine". Paradoxal, dar acest "genuine" nu are o origine englezească ci latină.

genuinus, a, um (denu), dobândit prin naştere, natural, înnăscut, autentic, real, ne-contrafăcut (quam omnia fucata et simulata a sinceris atque veris - Cicero, pag. 138), ne-diluat.

Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.26/2008 privind protejarea patrimoniului cultural imaterial

Iniţial această propunere legislativă mi-a atras atenţia cu o mică ambiguitate.

1. După alineatul (1) al articolului 1 se introduce alineatul (1 indice 1) cu următorul cuprins:

(2) Prezenta lege cizează doar componetele genuine ale patrimoniului cultural imaterial, nu transpunerile în spectacol şi/sau festival.

Sigur, când spui 1 indice 1 şi apoi continui cu 2... este ceva ciudat. Ciudată este folosirea unui cuvânt atât de preţios precum "genuine". Interesant este însă că se înlocuieşte apoi definiţia marca traditionala distinctiva - elementul specific de autenticitate al expresiei culturale traditionale pe care o defineste ca fiind reprezentativa pentru un grup de creatori, interpreti ori mestesugari traditionali, pastratori sau transmitatori ai elementelor patrimoniului cultural imaterial cu cea a "zonelor protejate".

Ei bine, motivul iniţiativei legislative este clarificarea (!?!?!) noţiunilor pentru a nu exista confuzia între marca tradiţională distinctivă şi mărcile comerciale. Desigur, expresii de tipul "folclorul genuin" sunt mult mai clare pentru toată lumea.

Nu pot decât să sper că folclorul român va fi salvgardat prin această iniţiativă. Conservarea folclorului genuin, prin înregistrarea sa pe suport electronic şi, de ce nu, punerea la dispoziţia tuturor în mod gratuit (pentru a avea un reper genuin şi nu transpunerile în spectacol şi/sau festival)... aici este o chestie ceva mai grea.

https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhU1oQ7aBt1w0-Mjfuwi8YmDVetiFs0v8wojBfSU6KaaXQX4A0SjXAy2n47ehuyocqDCOLYCwmlr_XguQlyR75koak5qrAKFV14H1k0-I_KkVKfv79AjnEC4r8DsFk5XDa0j91feRWkLUU/s400/IMGP1115.jpg

(sursa foto: http://www.romanianhistoryandculture.com/daciansociety.htm)

28 April 2011

Numai ce am scris....

... că anul trecut era un zvon că domnul Sebastian Lăzăroiu va prelua Institutul Naţional de Statistică şi puneam în legătură acest zvon cu manipularea statisticilor oficiale într-un mod în care domnul Boc să dea bine în faţa populaţiei...

http://bibliotecarul.blogspot.com/2011/04/cand-vrei-sa-minti-cel-mai-eficient.html

... în contextul în care Eurostat pune sub semnul întrebării datele din România... şi, iată că aud domnul Lăzăroiu îşi anunţă plecarea de la Palatul Cotroceni. Chiar nu o fi nici un fel de legătură între aceste ştiri?

http://thumbs.ziare.com/Sebastian-Lazaroiu--Geoana-spera-sa-ajunga-presedinte-interimar/b1dc5a801608f287e/240/0/1/70/Sebastian-Lazaroiu--Geoana-spera-sa-ajunga-presedinte-interimar.jpg

(sursa foto: http://www.ziare.com/lazaroiu/consilier-prezidential/sebastian-lazaroiu-geoana-spera-sa-ajunga-presedinte-interimar-1060982)

Şi pentru că tot veni vorba, astăzi făceam comparaţie între preşedinţi. Unul interimar, drept, demn... cel de al doilea... cum îl vedeţi.

(fotografie din Galeria Foto - Autor Alexandru Micsik / Administraţia prezidenţială)

http://blogs.laweekly.com/stylecouncil/rsz_miser.jpg

(sursa foto: http://blogs.laweekly.com/stylecouncil/2009/08/stage_raw_the_miser.php)

Nu ştiu... poate că sunt eu suflet de artist... dar chiar merg împreună informaţiile astea, se leagă între ele. Viaţa bate filmul.

Nu pot să nu adaug următorul clip... prea îl găsesc asemănător pe domnu Lăzăroiu cu don Basilio.

Lista candidaţilor pentru funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii reprezentant al societăţii civile

NR. CRT.	Numele şi prenumele	Documentele prevăzute la art. 7 alin. (4) din Legea nr. 317/2004, republicată	Propus de:
1.	MELNIC Virgil	Curriculum Vitae Proiect Declaraţie pe proprie răspundere Declaraţie de interese Cazier judiciar Cazier fiscal	Asociația Victimelor Accidentelor de Circulație
2.	IORGULESCU Georgiana	Curriculum Vitae Proiect Declaraţie pe proprie răspundere Declaraţie de interese Cazier judiciar Cazier fiscal	Asociația Magistraților din România Centru de resurse Juridice Asociația Pro Democrația
3.	DINUICĂ Doinel	Curriculum Vitae Proiect Declaraţie pe proprie răspundere Declaraţie de interese Cazier judiciar Cazier fiscal	Universitatea Spiru Haret
4.	ANDREICA Radu Cornel	Curriculum Vitae Proiect Declaraţie pe proprie răspundere Declaraţie de interese Cazier judiciar Cazier fiscal	Fundația Română pentru Copii Comunitate și Familie Liga Apărării Dreptului Omului
5.	MAICAN Ovidiu Horia	Curriculum Vitae Proiect Declaraţie pe proprie răspundere Declaraţie de interese Cazier judiciar Cazier fiscal	Fundația "Freedom House" Inc.
6.	DUSCAS Ioan	Curriculum Vitae Proiect Declaraţie pe proprie răspundere Declaraţie de interese Cazier judiciar Cazier fiscal

(sursa: https://www.senat.ro/pagini/csm/Martie_2011/Tabel_candidati_martie_2011.htm)

Năstase, Tăriceanu, Boc part 2

GDP and main components - Current prices
Last update: 16-04-2011
Source of data: Eurostat

INDIC_NA:Gross fixed capital formation

INDICATORS:OBS_FLAG

UNIT:Millions of national currency (including 'euro fixed' series for euro area countries)

GEO TIME	Romania
2010	116793.1
2009	130602.6
2008	164279.4
2007	125645.3
2006	88272.0
2005	68526.6
2004	53850.3
2003	42496.6
2002	32366.5
2001	24171.4
2000	15245.2

INDIC_NA:Changes in inventories and acquisitions less disposals of valuables

INDICATORS:OBS_FLAG

UNIT:Millions of national currency (including 'euro fixed' series for euro area countries)

GEO TIME	Romania
2010	19127.5
2009	-4566.2
2008	-3382.5
2007	3213.4
2006	2916.3
2005	-1240.0
2004	4701.1
2003	873.6
2002	1079.6
2001	2014.8
2000	444.6

INDIC_NA:Changes in inventories

INDICATORS:OBS_FLAG

UNIT:Millions of national currency (including 'euro fixed' series for euro area countries)

GEO TIME	Romania
2010	19127.5
2009	-4566.2
2008	-3382.5
2007	3213.4
2006	2916.3
2005	-1240.0
2004	4701.1
2003	873.6
2002	1079.6
2001	2014.8
2000	444.6

INDIC_NA:Exports of goods and services

INDICATORS:OBS_FLAG

UNIT:Millions of national currency (including 'euro fixed' series for euro area countries)

GEO TIME	Romania
2010	183832.6
2009	153349.8
2008	156629.3
2007	121895.7
2006	111250.3
2005	95595.6
2004	88646.4
2003	68657.9
2002	53763.0
2001	38997.4
2000	26589.6

INDIC_NA:Imports of goods and services

INDICATORS:OBS_FLAG

UNIT:Millions of national currency (including 'euro fixed' series for euro area countries)

GEO TIME	Romania
2010	211534.8
2009	183624.7
2008	223743.7
2007	179684.6
2006	152655.6
2005	124965.7
2004	110884.4
2003	83419.2
2002	62310.9
2001	47969.5
2000	30882.2

INDIC_NA:External balance of goods and services

INDICATORS:OBS_FLAG

UNIT:Millions of national currency (including 'euro fixed' series for euro area countries)

GEO TIME	Romania
2010	-27702.2
2009	-30274.9
2008	-67114.4
2007	-57788.9
2006	-41405.3
2005	-29370.1
2004	-22238.0
2003	-14761.3
2002	-8547.9
2001	-8972.1
2000	-4292.6

INDIC_NA:External balance - Goods

INDICATORS:OBS_FLAG

UNIT:Millions of national currency (including 'euro fixed' series for euro area countries)

GEO TIME	Romania
2010	-24657.0
2009	-29111.5
2008	-70144.7
2007	-59552.1
2006	-41523.7
2005	-28204.1
2004	-21468.3
2003	-15071.4
2002	-8658.3
2001	-8715.0
2000	-3874.9

INDIC_NA:External balance - Services

INDICATORS:OBS_FLAG

UNIT:Millions of national currency (including 'euro fixed' series for euro area countries)

GEO TIME	Romania
2010	-3045.2
2009	-1163.4
2008	3030.3
2007	1763.2
2006	118.4
2005	-1166.0
2004	-769.7
2003	310.1
2002	110.4
2001	-257.1
2000	-417.7

INDIC_NA:Gross value added (at basic prices)

INDICATORS:OBS_FLAG

UNIT:Millions of national currency (including 'euro fixed' series for euro area countries)

GEO TIME	Romania
2010	455924.1
2009	447847.2
2008	458535.5
2007	368356.3
2006	304269.8
2005	255232.7
2004	220931.3
2003	175640.9
2002	136922.3
2001	106120.0
2000	72736.4

INDIC_NA:Taxes less subsidies on products

INDICATORS:OBS_FLAG

UNIT:Millions of national currency (including 'euro fixed' series for euro area countries)

GEO TIME	Romania
2010	57716.7
2009	50160.3
2008	56164.5
2007	47650.5
2006	40380.8
2005	33721.9
2004	26436.7
2003	21786.7
2002	15094.7
2001	11825.8
2000	8248.2

INDIC_NA:Compensation of employees

INDICATORS:OBS_FLAG

UNIT:Millions of national currency (including 'euro fixed' series for euro area countries)

GEO TIME	Romania
2010	208359.6
2009	203732.6
2008	216151.5
2007	161938.1
2006	132194.9
2005	112996.9
2004	91039.3
2003	73674.2
2002	60172.8
2001	48604.9
2000	31873.7

INDIC_NA:Gross operating surplus and gross mixed income

INDICATORS:OBS_FLAG

UNIT:Millions of national currency (including 'euro fixed' series for euro area countries)

GEO TIME	Romania
2010	245777.2
2009	247482.6
2008	243125.7
2007	207399.1
2006	174657.9
2005	142992.3
2004	131023.5
2003	102302.6
2002	76625.0
2001	57507.7
2000	40719.9

INDIC_NA:Taxes on production and imports less subsidies

INDICATORS:OBS_FLAG

UNIT:Millions of national currency (including 'euro fixed' series for euro area countries)

GEO TIME	Romania
2010	59504.0
2009	46792.3
2008	55422.8
2007	46669.6
2006	37797.8
2005	32965.4
2004	25305.2
2003	21450.8
2002	15219.2
2001	11833.2
2000	8391.0

INDIC_NA:Gross fixed capital formation by private sector

INDICATORS:OBS_FLAG

UNIT:Millions of national currency (including 'euro fixed' series for euro area countries)

GEO TIME	Romania
2010	:
2009	104518.8
2008	135218.8
2007	102088.0
2006	70655.0
2005	57358.6
2004	46375.7
2003	35554.3
2002	27255.6
2001	20945.1
2000	12453.9

INDIC_NA:Gross domestic product at market prices

INDICATORS:OBS_FLAG