18 February 2009

Alocuţiunea primului-ministru Emil Boc în plenul Parlamentului, la dezbaterea şi adoptarea bugetului pe anul 2009




Doamnă preşedinte a Camerei Deputaţilor,
Domnule vicepreşedinte al Senatului,
Doamnelor şi domnilor miniştrii,
Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori

În numele Guvernului vreau să vă mulţumesc, pentru efortul pe care l-aţi făcut în vederea analizării în comisii a proiectului cu privire la bugetul de stat şi la bugetul asigurărilor sociale, cu mulţumiri speciale Comisiilor reunite de Buget-Finanţe, care au lucrat tot week-end-ul pentru ca astăzi să avem proiectul analizat în comisii în vederea dezbaterii în plenul celor două Camere ale Parlamentului.

Vă mulţumesc pentru acest spirit de solidaritate faţă de proiectul Legii bugetului de stat pentru anul 2009.

Guvernul vine astăzi în faţa dumneavoastră şi vă solicită sprijinul şi votul dumneavoastră pentru a adopta două proiecte de legi extrem de importante pentru ceea ce înseamnă destinul românilor şi relansarea economică a României. Este vorba de proiectul Legii bugetului de stat şi proiectul Legii privind asigurările sociale de stat.

Proiectul de buget pentru anul 2009 răspunde obiectivului pe care Guvernul şi l-a asumat în faţa dumneavoastră, în faţa Parlamentului, şi anume, obiectivul de a asigura stabilitatea ţării, printr-o guvernare responsabilă în această perioadă dificilă de criză. De fapt, acest obiectiv este şi obiectivul Parteneriatului pentru România, semnat între PSD şi PNL.

De fiecare dată, dezbaterea cu privire la proiectul Legii bugetului de stat a fost o dezbatere aprinsă, o dezbatere complexă, de cele mai multe ori greu de înţeles de către oamenii obişnuiţi, întrucât dezbaterile erau concentrate pe foarte multe cifre, pe foarte multe comparaţii şi mai puţin pe lucruri extrem de concrete. De data aceasta, dezbaterea va fi una pe înţelesul tuturor. Banii trebuie cheltuiţi cu răspundere, locurile de muncă trebuie menţinute şi înmulţite, iar categoriile sociale cele mai vulnerabile din societatea românească trebuie să fie protejate.

Cu alte cuvinte, avem nevoie de un buget care să asigure un echilibru între componenta dezvoltării economice a României şi componenta socială, aici mă refer în special la nevoia de protecţie a categoriilor sociale cele mai dezavantajate de criza economică.

Guvernul vă prezintă un buget care luptă cu criza. Bugetul pe care vi-l prezentăm dumneavoastră astăzi este exigent cu prezentul, dar corect cu viitorul României şi al românilor. Bugetul pe anul 2009 exprimă viziunea unui Guvern care vrea să lase în urmă o economie stabilizată şi nu o ţară datoare. Bugetul pe anul 2009 elimină risipa şi nepăsarea iresponsabilă a guvernării anterioare.

Acest buget, pe care vi-l prezentăm, are, şi este în contextul a două constrângeri majore: o constrângere externă şi o constrângere internă. Constrângerea externă este legată de criza economică globală, de fapt, cea mai dură criză economică din ultimii 60 de ani. În Statele Unite, deşi au fost alocate sute de miliarde de dolari, economia încă nu a răspuns adecvat. De asemenea, Uniunea Europeană a pompat sute de miliarde de euro în economie, iar creşterea economică este încă foarte scăzută. Pe acest context apare cea de-a doua constrângere în care a fost elaborat proiectul legii bugetului de stat pe anul 2009: constrângerea internă.

Dincolo de ceea ce avem în plan extern - această criză economică pe care am descris-o, avem implicaţiile acesteia în România, la care se mai adaugă risipa şi nepăsarea iresponsabilă a guvernării anterioare. Am avut, în anul 2008, poate cea mai mare creştere economică de după 1989. Se pune întrebarea: ce au făcut vechii guvernanţi cu această creştere economică? Această creştere economică fără precedent ne-a lăsat cu un incredibil deficit bugetar de 5,3%. Această guvernare anterioară, când avea şansele să facă din creşterea economică a României şansa modernizării ţării şi a dezvoltării infrastructurii, a compromis modernizarea ţării. Deficitul bugetar de 5,3% ne pune astăzi în situaţia de a fi în faţă declanşării procedurilor externe cu privire la deficitul bugetar excesiv. Tratatul de la Maastricht spune foarte clar că orice ţară membră a Uniunii Europene trebuie să rămână la deficitul bugetar de maxim de 3%. Guvernarea anterioară ne-a dus însă la 5,3%, şi repet, în contextul în care am avut o creştere economică de 7,8%. Ce înseamnă asta pe înţelesul fiecărui român? Înseamnă că la fiecare 100 de lei produşi de români, Guvernul a cheltuit 105 fără să investească nimic pentru ziua de mâine, fără să investească nimic practic în infrastructură. Din păcate, banii au fost daţi pe consumul de bunuri de lux şi pentru susţinerea aparatului guvernamental care s-a îngrăşat masiv şi a ajuns la obezitate birocratică.

O să vă ofer, doamnelor şi domnilor, câteva date în acest sens. În anul 2008 au fost realizate cheltuieli suplimentare peste nivelul resurselor disponibile, care nu au fost canalizate către activităţi productive. Astfel, cheltuielile curente au înregistrat în anul 2008 o creştere de 30% faţă de anul 2007. Cheltuielile de personal au crescut cu 29% faţă de anul 2007 şi au ajuns la 11,8 miliarde de euro, adică 8,4 la sută din PIB.

Dinamica cea mai mare au înregistrat-o cheltuielile cu bunurile şi serviciile, care au crescut cu 32 la sută comparabil cu anul 2007, având cea mai mare dinamică de creştere a ultimilor ani, ajungând la valoarea de 9 miliarde de euro - 6,5% din PIB, şi asta în contextul în care tragerile din fondurile structurale şi de coeziune au fost în valoare de 178 de milioane de euro. În condiţiile în care alocările Uniunii Europene au fost în valoare de 3,1 miliarde de euro, cumulate pentru anii 2007 şi 2008, s-au tras, practic, 6% din volumul alocat. Cheltuielile bugetului general consolidat în trimestrul IV al anului 2008 au crescut cu 30% faţă de trimestrul anterior, în timp ce încasările bugetare au scăzut cu 2,6% . Deficitul bugetar înregistrat doar în ultimul trimestru al anului 2008 a atins nivelul de 16 miliarde de lei faţă de un nivel de 2 miliarde lei înregistrat în trimestrul anterior. Vechea guvernare a reuşit extraordinara performanţă de a cheltui, în octombrie – noiembrie, 4 miliarde de euro, bani care nu s-au dus în investiţii, ci s-au dus în bunuri şi servicii, în cheltuieli de personal, adică tocmai în acele cheltuieli care au sporit deficitul bugetar al României la 5,3%.

Aceasta este poza zilei cu privire la ceea ce a fost din punct de vedere economic, anul 2008: o guvernare iresponsabilă, care a irosit această şansă extraordinară pe care a avut-o România, cu o creştere economică de 7,8 la sută, şi în loc să transforme această şansă într-o oportunitate, a atârnat lung în dezvoltarea economică a României şi, practic, a blocat modernizarea ţării.

În aceste condiţii, provocarea în faţa noului proiect de buget pe anul 2009 este dublă. Pe de o parte, să lupte cu efectele crizei economice, iar pe de altă parte să instaureze ordinea şi stabilitatea finanţelor publice. Cele mai importante răspunsuri pe care Legea bugetului de stat pe anul 2009 le oferă în contextul actualei situaţii economice a ţării sunt următoarele:



1. Investiţia publică masivă în infrastructură: 20% din banii bugetului merg pentru lucrări de investiţii, pentru investiţiile din infrastructura din această ţară. Este cel mai mare buget de după 1989 alocat investiţiilor. Şi aceasta, repet, într-un context în care nu avem o creştere economică, aşa cum a avut guvernarea anterioară, de 7,8%, ci avem o creştere prognozată de 2,5%; nu avem un deficit bugetar de 5,2% cum a avut guvernarea anterioară, ci avem un deficit bugetar de 2%. Deci iată, din start, ce constrângere importantă pe acest buget, pentru a recupera ceea ce a făcut guvernarea anterioară şi pentru a da şansa acestei economii româneşti să se relanseze.

Facem ceea ce fac toate ţările din lume, în acest moment, care doresc să scoată ţara lor din criză, adică să realizeze o investiţie publică masivă în infrastructură. De departe, această investiţie în lucrări publice pe care guvernul o realizează este cea mai bună măsură anticriză, este cea mai bună măsură pentru menţinerea şi crearea de noi locuri de muncă. În esenţă, banii cheltuiţi cu crearea şi menţinerea unui loc de muncă trimit bani înapoi la buget şi, de acolo, spre pensii, salarii şi alte componente sociale. În acelaşi timp, investiţiile publice sunt esenţiale pentru înviorarea economiei şi sănătatea sistemului financiar. Unde sunt direcţionate aceste investiţii publice? Priorităţile investiţionale ale bugetului din acest an sunt infrastructura, pe de o parte, eficienţa energetică, pe de altă parte. Haideţi să vedem unde merg aceşti bani în materie de infrastructură şi de eficienţă energetică.

Investiţiile publice vor fi orientate majoritar spre lucrări de infrastructură din transport, din mediu, din educaţie, din sănătate, din agricultură din reabilitarea termică a blocurilor de locuit, adică spre acele obiective care pot genera efecte modificatoare în economie. Investiţiile în infrastructură nu sunt niciodată izolate. Lucrările la o şosea sau o reţea de apă pun în mişcare ramuri industriale din alte regiuni şi dau de lucru la oameni aflaţi la mare distanţă de şantierul în care se lucrează sau pentru care se lucrează. Iată, câteva exemple în domeniul infrastructurii. Banii vor merge la autostrada Transilvania, pentru sectorul Câmpia Turzii – Gilău, vor merge la autostrada Bucureşti - Ploieşti, la autostrada Cernavodă - Constanţa, pentru centura ocolitoare Constanţa, pentru autostrada Arad – Timişoara, pentru lărgirea la patru benzi a centurii Bucureştiului, pentru lărgirea la patru benzi a centurii Vest - Ploieşti, pentru pasajul subteran Băneasa şi, nu în ultimul rând, la lucrări din domeniul feroviar, din care reamintesc reabilitare de cale ferată Bucureşti - Constanţa.

Pentru programul de reabilitare termică, 22.000 de apartamente sunt prevăzute a fi izolate termic în anul 2009, cu fonduri de la bugetul de stat şi, de asemenea, încă 28.000 de apartamente, în baza celor a celor 200 de milioane, credit angajat. Acest proiect are câştiguri imediate. Pe de o parte vom da comenzi economiei româneşti, pe de altă parte vom menţine şi crea locuri de muncă şi nu în ultimul rând factura la energia termică a cetăţeanului va avea de câştigat în sensul că acele costuri vor fi diminuate cu cel puţin 30%.

La capitolul programe de construcţie de locuinţe, vom începe construcţia a 18.703 apartamente din care circa 6.000 vor fi finalizate anul acesta.

Pentru reabilitarea, modernizarea şi asfaltarea drumurilor de interes local, finanţarea va fi de 5,63 ori mai mare decât în 2008, pentru refacerea sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare, a staţiilor de tratare a apei potabile şi a staţiilor de epurare în 59 de localităţi am alocat fonduri de 4,6 ori mai mari faţă de anul trecut.

În domeniul infrastructurii din educaţie, să mai iau un alt exemplu, cele 360 milioane de euro alocate spre infrastructura din educaţie, vor fi orientate spre campusuri şcolare, grădiniţe noi, cămine pentru studenţi, spaţii pentru învăţământul superior, reabilitarea şcolilor şi a spaţiilor din învăţământul superior, informatizarea şcolilor, microbuze şcolare pentru şcolile din mediul rural.

Iată deci că cei 10,2 miliarde de euro, 20% din buget, pe care vi-i propunem, vor asigura banii necesari economiei pentru ca ea să fie relansată, iar locurile de muncă să fie menţinute şi, acolo unde este posibil, să creăm noi locuri de muncă.



2. Strâns legat de prima măsură: vom achita toate datoriile restante ale guvernării anterioare. Este vorba de 2,1 miliarde de euro, bani care deja, în proporţie de 40%, au fost achitaţi, astfel încât statul să nu fie un element care să conducă la blocaj, ci să fie un factor care să ducă la dezvoltarea economică, la asigurarea resurselor financiare economiei româneşti.



3. În al treilea rând, este vorba despre menţinerea cotei unice de impozitare de 16%.



4. În al patrulea rând, este vorba de neimpozitarea profitului reinvestit începând cu trimestrul II al anului 2009, tot ca o măsură pentru sprijinirea mediului de afaceri, în vederea menţinerii şi creării de noi locuri de muncă.



5. Absorbţia fondurilor comunitare. Contra-performanţa guvernării anterioare în materie de atragere de fonduri europene trebuie să fie înlocuită cu un management performant, prin care banii europeni să ajungă în România. Din nefericire, guvernarea anterioară n-a avut nici măcar capacitatea să auditeze sistemele de management şi control din cadrul programelor operaţionale sectoriale pentru ca banii europeni să ajungă în România. Un singur program operaţional sectorial a fost auditat înainte de 22 decembrie 2008. Atâta grijă a avut vechea guvernare de banii europeni, încât nici măcar nu a acordat importanţă pregătirii documentaţiilor ca aceşti bani să fie accesaţi. De aceea, România are restanţe majore în absorbţia fondurilor comunitare, de aceea avem doar 178 de milioane de euro aduşi în doi ani de zile de către guvernarea anterioară, de aceea am înfiinţat un Comitet interministerial sub coordonarea premierului şi a vice-premierului, care monitorizează săptămânal graficul de absorbţie şi de contractare a fondurilor comunitare pentru România.



6. În al şaselea rând, este vorba despre capitalizarea CEC şi Eximbank, capitalizare necesară pentru susţinerea mediului de afaceri, a întreprinderilor mici şi mijlocii.



7. În al şaptelea rând, este vorba despre continuarea şi extinderea Programului Rabla, intrarea în program a maşinilor mai vechi de 10 ani, cu doi ani mai tinere decât cele admise până anul trecut, precum şi majorarea sumei acordate de la 3.000 de lei la 3.800 de lei, precum şi finanţarea în limita a 60.000 de vehicule, faţă de 40.000 în anul 2008.



8. În al optulea rând este vorba de operaţionalizarea fondului de garantare a creditelor pentru IMM-uri şi înfiinţarea fondului de contra-garantare a creditelor pentru întreprinderile mici şi mijlocii.



9. În al nouălea rând, e vorba de alocarea prin bugetul de stat a cel puţin aceluiaşi volum de fonduri alocat pentru promovarea exporturilor ca şi în anul 2008.



10. În al zecelea rând, e vorba de includerea în bugetul general consolidat a veniturilor proprii ale instituţiilor şi agenţiilor guvernamentale.



11. În al unsprezecelea rând, e vorba de compensarea TVA-ului recuperat cu TVA-ul de plătit, sau cu alte impozite datorate bugetului de stat şi în lunile ulterioare lunii în care s-a depus cererea de restituire, precum şi după expirarea termenului legal de 45 de zile.



Acestea sunt câteva din măsurile importante pe care le-am extras din proiectul Legii bugetului pe anul 2009 şi, evident, dumneavoastră aveţi întregul proiect la îndemână spre dezbatere şi analiză. Am selectat doar acele măsuri care vin să răspundă nevoilor urgente ale economiei româneşti şi a necesităţii de a crea locuri de muncă, de a le menţine pe cele existente şi de a putea oferi economiei şansa să meargă mai departe.

Aşa cum am spus, orice proiect de buget, şi cu atât mai mult un proiect de buget în vreme de criză economică, are şi o componentă socială. Am spus-o încă de la momentul votului de învestitură. Criza economică nu trebuie să fie un pretext pentru a-i uita pe cei care se află în nevoi, pe cei care sunt cu salarii şi pensii mici, adică acele categorii sociale care sunt vulnerabile în vreme de criză. De aceea, ceea ce vă propunem spre dezbatere şi analiză, este alocarea unei importante sume de bani, e vorba de 197 de milioane de euro, pentru a institui în România pensia socială minimă, astfel încât nici un pensionar din această ţară, în acest an, să nu aibă o pensie mai mică de 350 de lei, adică de 3.500.000 de lei vechi. Este, în primul rând, un act de dreptate şi, în acelaşi timp, un act de solidaritate pentru cei care, practic astăzi primesc o pensie cu care pot să-şi cumpere doar o pâine, două sau trei.

De aceea, am propus ca, începând cu 3 aprilie, toate pensiile care sunt sub 300 de lei să fie ridicate la 300 de lei, iar începând cu 1 noiembrie, practic, toate pensiile din România mai mici de 350 de lei să ajungă la nivelul de 350 de lei.

Tot în acest sens propunem compensarea cu 90% din preţul de referinţă pentru medicamentele din lista B pentru pensionarii cu pensii de până la 600 de lei.

În acelaşi timp, în vederea sprijinirii şomerilor am extins perioada de acordare ajutorului de şomaj cu trei luni pentru anul 2009. Iar persoanele aflate în şomaj tehnic vor avea un sprijin din partea statului, pentru că nici companiile şi nici persoanele aflate în această situaţie, nu vor achita pe impozitele şi contribuţiile sociale pentru o perioadă de maxim 3 luni de zile. Iar ca măsură activă, susţinem cu 50% costurile cu privire la formarea profesională continuă pentru angajaţi şi şomeri - încă o intervenţie activă a statului pentru ca acele persoane ca vor fi nevoite, datorită constrângerilor economice, să ajungă în starea de şomaj sau şomaj tehnic să poată beneficia de sprijin pentru formarea profesională în vederea găsirii unui nou loc de muncă.

Am convenit cu partenerii sociali, ca după 15 aprilie, să declanşăm mecanismul de consultare în vederea creşterilor salariale pentru anul 2009. Acest proces va ţine cont de performanţa economiei româneşti în primul trimestru şi de prognoza pentru trimestrele următoare. Cu alte cuvinte, vrem să vedem în ce măsură economia românească va putea asigura creşteri salariale şi în ce procent. Obiectivul nostru este să păstrăm puterea de cumpărare a oamenilor. Adică să păstrăm valoarea reală a salariilor pentru ca oamenii să-şi păstreze puterea de cumpărare raportată la preţurile care există astăzi în România.

De aceea, am propus ca, în privinţa demnitarilor, anul 2009 să însemne o îngheţare a salariilor la nivelul anului 2008. Este vorba de aproximativ 7000 de demnitari în această ţară şi persoane asimilate, asimilate, care vor avea îngheţate salariile la nivelul anului 2008. Dacă economia ne va permite, celelalte categorii de bugetari - pornind cu cei care au salarii mai mici şi continuând cu ceilalţi - vor putea beneficia, în funcţie de performanţa economică a ţării, de creşteri salariale pe care le vom discuta cu partenerii sociali după 15 aprilie. Aceleaşi element îl avem în vedere şi în privinţa creşterii pensiilor, cu 5%, în două tranşe, din luna aprilie, începând cu pensiile mai mici şi continuând, după aceea, cu pensiile mai mari, dând dovadă de solidaritate deplină într-un an - repet - care se anunţă dificil dar nu imposibil de surmontat. Putem să depăşim acest moment dificil, în primul rând printr-un proiect de buget orientat spre investiţii şi locuri de muncă şi, în acelaşi timp, cu solidaritatea tuturor, începând de la demnitari şi continuând cu ceilalţi cetăţeni ai României. Şi, nu în ultimul rând, chiar dacă este un buget de relativă austeritate, este un buget care este corect cu viitorul României.

De aceea, solicitarea noastră este ca în cazul dezbaterilor, mulţumindu-vă încă odată pentru contribuţia pe care deja aţi adus-o, să aveţi în vedere aceste exigenţe ale economiei Româneşti din anul 2009, a necesităţii de a da în continuare stabilitate României, de a putea recupera deficitul pe care îl avem şi, în acest sens, faptul că România are probleme legate de finanţarea externă datorită faptului că în perioada guvernării anterioare, România a suferit de degradări de rating, din cauza deficitului excesiv, avem acum şansa ca printr-un proiect de buget, care este în limita unui deficit de 2% să asigurăm pe de o parte posibilitatea ca România să îşi păstreze indicatorii macroeconomici de stabilitate şi, în acelaşi timp, să ofere speranţe românilor.

Vreau, de asemenea, să spun că şi în privinţa administraţiilor locale, în privinţa sumelor alocate pentru judeţe, ceea ce proiectul de buget propune înseamnă o creştere faţă de proiectul de buget al anului anterior a aprobat. Dacă în proiectul de buget şi aprobat pentru anul 2008 din sumele defalcate din TVA pentru judeţe aveam 13,6 miliarde de lei, în actualul proiect de buget pe anul 2009 avem prevăzute 16,67 miliarde de lei din sumele defalcate din TVA pentru judeţe, deci o creştere de 22%. Ştim că aceste sume încă nu sunt suficiente, ştiu pentru că vin din administraţia locală, dar Guvernul nu a neglijat această componentă a administraţiei locale şi evident că în măsura în care resursele financiare ale ţării ne vor permite, vom aloca resurse suplimentare şi în perioada următoare.

Închei, mulţumindu-vă pentru atenţia pe care ne-aţi acordat-o, şi cu sprijinul dumneavoastră putem avea în România cel mai puternic instrument de relansare economică, instrumentul legii bugetului de stat, care, din momentul acesta, vă aparţine dumneavoastră.

Vă mulţumesc.



Intervenţia primului-ministru Emil Boc în timpul dezbaterilor din Parlament pe marginea proiectului de buget pe anul 2009

(…) acuze fără susţinere reală şi atunci am găsit care, de fapt, sunt resorturile pentru care PNL-ul a formulat aceste critici.
În primul rând, PNL-ul este deranjat de faptul că nu mai avem un buget pentru clienţii politic, aşa cum era obişnuit când era la guvernare. Avem un buget pentru România şi pentru relansarea economică a ţării.
În al doilea rând, PNL-ul este deranjat, şi în special domnul Tăriceanu, pentru că nu mai există bugetarii de lux pe care i-a creat. Nu mai există bugetari de lux cu salarii de 30.000 de euro, de 40.000 de euro pe lună, ci acestora le-au fost plafonate salariile la maximum 45 de milioane de lei vechi. Domnule Tăriceanu, vă înţeleg supărarea, dar s-au schimbat vremurile şi românii nu mai sunt dispuşi să plătească bugetarii de lux ai dumneavoastră.
De asemenea, PNL-ul este deranjat de faptul că actualul guvern, guvern PD-L –PSD, realizează cea mai mare investiţie după 1989 în infrastructură. E păcat că un guvern PNL nu a putut să-şi asume o asemenea măsură, ci a reuşit doar o contra-performanţă de a ne lăsa un deficit bugetar de 5,2%. Performanţa investiţiilor dumneavoastră va rămâne în istorie: 5 kilometri de autostradă. Asta este marca investiţiei PNL în România.
Am observat cu câtă nonşalanţa domnul Tăriceanu spunea: „şi ce dacă am lăsat un deficit bugetar de 5,2% ?”. Doar există cine să-l plătească, românii, din buzunarul lor, că nu din buzunarul Partidului Naţional Liberal. Vreau să îi spun fostului prim-ministru că un asemenea deficit bugetar, nu numai că are consecinţele pe care ministrul Pogea le-a spus, dar mai are şi o consecinţă dăunătoare pentru toţi românii: deficit bugetar excesiv constatat de Uniunea Europeană, care ne va putea conduce, dacă acest guvern nu face ce trebuie, la pierderea unor importante fonduri europene. Deci, pentru neglijenţa dumneavoastră, pierd toţi românii fonduri europene. Iar acest guvern este obligat, dacă doreşte să păstreze credibilitatea Uniunii Europene, să rămână într-un deficit bugetar în limitele Tratatului de la Maastricht, pentru ca banii europeni să vină în continuare în România şi pentru ca românii să nu sufere din cauza iresponsabilităţii vechiului guvern. Aceasta este realitatea crudă, dar ea trebuie spusă.
De asemenea, PNL-ul este deranjat de faptul că acest guvern a început desecretizarea tuturor contractelor care vizează resursele publice ale României, bogăţiile solului şi subsolului. Ştiu că vă deranjează, ştiu că doare, dar o vom face, pentru că nu sunt bogăţiile PNL-ului, sunt resursele publice ale României şi vom merge până la capăt.
De asemenea, probabil, este deranjat PNL-ul că acest guvern, PSD-PD-L, şi-a propus o măsură de bun simţ: să îngheţe salariile demnitarilor pe anul 2009 ca o formă de primă solidaritate cu toţi românii, având în vedere contextul crizei economice. Ştiu că vă deranjează, ştiu că eraţi obişnuit cu salarii de lux, cu o birocraţie excesivă în aparatul ministerial, ştiind că suferiţi de obezitate birocratică, dar, iarăşi, acele vremuri au trecut sunt în istorie, domnule Tăriceanu, dragi colegi din PNL.
Acum venim în faţa dumneavoastră cu un buget responsabil, care este aspru cu prezentul şi, aşa cum am spus, corect cu viitorul României. Este un buget care ne va permite, sperăm noi, relansarea economică. Nu ştim cât va dura criza economică, dar ştim că un asemenea buget poate constitui o şansă pentru a scoate România din criză. Mai ştiu că avem nevoie, colegii care astăzi reprezentăm guvernul, colegii din PSD-PD-L, avem nevoie în continuare de ceea ce am demonstrat şi acum, de când suntem la guvernare, avem nevoie de transparenţă şi solidaritate.
Vă asigur că veţi avea în Guvernul României acelaşi partener care s-a angajat ca ceea ce am scris în „Parteneriatul pentru România”, în faţa românilor, să se respecte.
Vă mulţumesc.


Emitent: Guvernul Romaniei – Biroul de presa

Data: 17.02.2009




(sursa: http://www.guv.ro)

No comments:

© Gheorghe Florescu, 2008 Acest site este un pamflet politic şi, uneori, cultural, trebuie deci tratat ca atare.